Showing posts with label BACH. Show all posts
Showing posts with label BACH. Show all posts

Monday, February 7, 2011

Istorie cu parfum de cafea

Share/Bookmark

Chiar daca Homer si unele vechi legende arabe fac referire explicita la o misterioasa bautura neagra si amara cu certe calitati de stimulare a starii de veghe, este aproape unanim acceptata teza descoperirii cafelei, pe baze de observare empirica, de catre un pastor etiopian, cam pe la 850 D. Hr.


Mai concret, un anume Kaldi (sau, dupa alta grafie, Khalid) a remarcat ca, in mod aparent straniu, caprele sale devin din cale-afara de jucause dupa ce mananca boabele rosietice ale unui arbust oarecare care crestea pe platourile inalte, specifice estului Africii. Caprarul a gustat el insusi boabele, constatand aceleasi efecte.


Binedispus excesiv, a comunicat si altora descoperirea sa, drept pentru care arbustul de cafea a inceput sa fie cultivat intensiv in toate zonele locuite de arabi, care au rafinat progresiv procesul de consum, dupa ce au prajit si au fiert pudra astfel obtinuta. Rezultatul a fost potiunea magica numita “qahwa”, folosita mai intai de calugari si alti clerici, care, cu ajutorul ei, puteau ramane treji in timpul indelungilor rugaciuni islamice din timpul Ramadanului.


Singura abatere de la versiunea oficiala a genezei cafelei o reprezinta povestea arabului yemenit Omar, care, izgonit in desert de tribul sau, a supravietuit mancand fructele fierte ale unui arbust necunoscut. Cum, in apropiere, se gasea orasul Mocha, considerat sfant de mahomedanism, faptul a fost considerat o minune, un semn divin.


Totusi, initial, unii lideri religiosi au acuzat cafeaua ca fiind un elixir necurat, conferind puteri diavolesti, numai ca, sub presiunea consumului curent si in curs de extindere in randul castelor dominante, si-au modificat radical conceptia, binecuvantand “darul divin”.


Similar, cateva secole mai tarziu, unii credinciosi italieni fanatici i-au cerut Papei Clement al VII-lea sa interzica, prin edict, consumul cafelei, numai ca suveranul pontif a vrut mai intai sa deguste personal licoarea demonica, drept pentru care a conchis apoftegmatic: “Aceasta bautura este atat de delicioasa incat ar fi un pacat sa-i lasam doar pe necredinciosi sa se bucure de ea!”.


In 1511, se consuma ultima tentativa de opozitie administrativa oficiala, atunci cand Khair Beg, coruptul guvernator al Meccai, incearca sa impuna o lege prin care consumul de cafea era interzis si aspru pedepsit, intrucat despotul oriental se temea ca, sub influenta euforica a cafelei, supusii sai s-ar fi putut rascula impotriva sa. Reclamat la sultan, acesta din urma este mai mult decat indignat, poruncind nici mai mult nici mai putin decat descapatanarea inamicului cafelei!


Pe filiera arabeasca, cafeaua a devenit populara si la curtea otomana, prima cafenea – Kiva Han – deschizandu-se la Constantinopole in 1475. Curand, legea turceasca permitea unei femei sa divorteze de sotul ei daca acesta nu reusea sa-i furnizeze doza zilnica de cafea!



TOP 5 MUZICA


1.Johann Sebastian Bach – “Die Kaffee Kantate” ( compusa in 1732, contine aria “Ce dulce-i gustul cafelei! Mai dulce decat o mie de saruturi…”)


2.“Coffee Shop”,1996 – Red Hot Chili Peppers


3.“Wake Up and Smell the Coffee”, 2001- The Cranberries


4.“Black Coffee Blues”, 1997 – Henry Rollins


5.“Clouds in My Coffee”,1995 – Carly Simon


sursa bucatarescu



Si pt ca baietii m-au facut curioasa, am cautat pentru voi si pt mine muzicile de mai sus...iata ce am gasit:


1.BACH-KAFFEE KANTATE





2. RHCP-COFFEE SHOP



Red Hot Chili Peppers - Coffee Shop
Hochgeladen von Skeupon. - Nachrichtenvideos aus der ganzen Welt.



3.WAKE UP AND SMELL THE COFFEE-CRANBERRIES





4. BLACK COFFEE BLUES-HENRI ROLLINS





5. CLOUDS IN MY COFFEE-CARLY SIMON





Wednesday, December 22, 2010

FRUMUSETE

Share/Bookmark

Mi-am dat sufletul la spalat
Si fulgi de zapada au cazut din cer
Reparind tesatura-i sfisiata
De dureri, dorinte si lacrimi de inger..

Intre timp m-am dus la Biserica Italiana unde a avut loc un concert de orga cu Bruno Medicina, iar armoniile lui Frescobaldi si Bach ne-au ridicat pe toti in tarimul Craiesei Zapezii si mai apoi, dupa ce ne-am scos cioburile de gheata din inimi, am zarit Poarta Raiului.





Ieri seara, la Catedrala Sfintul Iosif un concert de colinde cintat de ingerii deghizati de la Madrigal ne-a adus lacrimi de fericire in ochi.
Da, mai exista fericire si uneori Raiul isi croieste drum printre noi deghizat in sunetul muzicii.




Wednesday, December 15, 2010

EDUCATIE CLASICA

Share/Bookmark

Am primit o educatie clasica. Balet de la 4 ani, franceza de la 2, germana de la 6. Primul spectacol de balet l-am vazut la 5 ani, a fost 'Lacul Lebedelor'-cam greu pentru virsta mea, dar al doilea 'Spargatorul de Nuci' a fost exact ce-mi trebuia ca sa-mi deschida gustul pentru baletul clasic.

Imi aduc aminte de vremuri in care in weekend copiii mergeau cu parintii la spectacole minunate de balet precum 'Frumoasa din Padurea adormita' sau 'Pasarea de foc' si cum tremuram cu totii de emotie cind vedeam costumele stralucitoare si ascultam muzica incintatoare.



Mai tirziu m-am dus la spectacole de Opera. Nu mi-a placut niciodata opera(Monteverdi si divina Callas sint exceptii fericite) cu toate ca fac pian de la 6 ani, asa ca m-am reorientat catre Ateneu din clasa a 5a.



Nu am fost o fana a marilor clasici, Beethoven nu m-a excitat niciodata, in schimb preclasicii (Corelli, Bach, Haendel)..ah ce extaz, ce fericire. Chopin, Concertul nr.2 pentru pian si orchestra este si acum sinonimul meu pentru fericire.



Imi aduc aminte ca de Craciun ne imbracam frumos si impreuna cu bunica ma duceam in vizita la rude. Detaliul, grija, eleganta erau aplicate extrem de minutios in ceea ce priveste tinuta si chiar si acum imi amintesc parfumul Dior amestecat cu cristalele de ger al bunicii cind ne-am dus de revelion(aveam 6 ani) la matusa mea, intr-o garsoniera cu geamuri de cristal(adevarat) de pe strada Visarion.

Matusa mea cinta la pian ca si mine(cu totii cintam la pian pe vremea aceea si vorbeam franceza) si seara trecea magic si prea repede.
Mincarea rafinata era servita pe fete de mese brodate, albe impecabil calcate si scrobite, iar paharele de cristal straluceau si luminau ca niste artificii sampania.

Afara orasul isi desfasura ritmul molcom in noaptea rece, iar arborii imbracati in promoroaca straluceau cu diamante de gheata.
Inauntru era bine si cald si mirosea a portocale.
Discret, la radio un concert de vioara de Bach ma purta lin pe aripile somnului.



P.S-la liceu zeul meu personal profesorul Kevorkian ne-a hranit cu Dostoievski, Tolstoi si Ion Barbu...........cred ca am ramas defecta de atunci.
Ion Barbu

Lemn sfânt

În văile Ierusalimului, la unul,
Păios de raze, pământiu la piele:
Un spic de-argint, în stânga lui, Crăciunul,
Rusalii ard în dreapta-i cu inele.

Pe acest lemn ce-aş vrea să curăţ, nu e
Unghi ocolit de praf, icoană veche!
Văd praful - rouă, rănile - tămâie
Sfânt alterat, neutru, nepereche.


Tuesday, February 16, 2010

PERFECT

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites