CURRENT MOON

Saturday, June 1, 2013

Die Zauberflöte (Opéra National de Paris - 2001) english subs



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/BookmarkVENITI CU NOI IN ISRAEL! http://www.calatorii-initiatice.ro/pag2/calatorie-unica-in-israel-17-29-august-2013/

Wednesday, May 29, 2013

Kogaionul și secretele lui (episodul 2) - Adevăruri tulburătoare 21.09.2012



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/BookmarkVENITI CU NOI IN ISRAEL! http://www.calatorii-initiatice.ro/pag2/calatorie-unica-in-israel-17-29-august-2013/

Legăturile dintre Dacia și China antică - cu Mihai Popescu - Adevăruri t...



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/BookmarkVENITI CU NOI IN ISRAEL! http://www.calatorii-initiatice.ro/pag2/calatorie-unica-in-israel-17-29-august-2013/

Descoperire in Lacul Bicaz



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/BookmarkVENITI CU NOI IN ISRAEL! http://www.calatorii-initiatice.ro/pag2/calatorie-unica-in-israel-17-29-august-2013/

Dead Can Dance - Anastasis-MIERCUREA FARA CUVINTE



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

MIERCUREA FARA CUVINTE NE VINE DE LA CARMEN 
Share/Bookmark

Tuesday, May 28, 2013

Легенда о Мироздании - Альбина / Айархаан



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/BookmarkVENITI CU NOI IN ISRAEL! http://www.calatorii-initiatice.ro/pag2/calatorie-unica-in-israel-17-29-august-2013/

Băuturi ruseşti terapeutice

Băuturi ruseşti terapeutice
 
În vechime, cu toate că medicina nu era atât de avansată ca astăzi, oamenii se bucurau de o să­nătate de invidiat.

Erau mai robuşti, mai rezis­tenţi şi trăiau mai mult. Slavii de răsărit, înainte de a fi creştinaţi de cneazul Vladimir, aveau un stil de viaţă ce părea de-a dreptul barbar pentru restul europe­nilor: iarna se scăldau în apă îngheţată, vara se biciuiau în saună cu măturici de mesteacăn, se hrăneau mai mult cu fructe de pădure, mâncau terci de mei şi ovăz şi îşi potoleau setea cu cvas. 
 
Nutriţioniştii zilelor noastre sunt de părere că exact aceste alimente hrănitoare şi să­nătoase, precum şi băuturile lor preparate numai din pro­duse naturale, din miere, cereale, condimente şi fruc­te, îi ţineau pe ruşi departe de boli şi le prelungeau viaţa.

Cvasul - elixirul ruşilor

Cea mai răspândită şi mai populară dintre băuturile tradiţionale în Rusia a fost şi încă mai este cvasul. Con­sumat atât de ţărani, de militari şi călugări, cât şi de curtenii şi membrii familiei imperiale, această băutură nu lipsea de la nici o masă ori sărbătoare, fiind conside­rată aproape miraculoasă.

Preparat din pâine (de secară, orz, grâu), din fructe (pere, cireşe, lămâi), din fructe de pădure (afine, coa­căze, zmeură, mure), cvasul poate fi socotit un pana­ceu, ce previne şi tratează boli ale sistemului car­dio­vascular, reglează funcţionarea tractului gastro­in­tes­tinal, stopează înmulţirea agenţilor patogeni.

În timpul Primului Război Mondial, febra tifoidă a făcut adevărate ravagii în Europa, principala cale de trans­mitere a cumplitei boli fiind apa. Medicul militar rus Vasili Sotnikov a descoperit că în cvas bac­te­riile tifoide şi paratifoide mor. Astfel, bău­tura a fost introdusă, în loc de apă, în toate spitalele, bolniţele şi lazaretele, iar pentru soldaţi a devenit obligatorie.

Fiind consistent şi foarte hrănitor, în anii cumpliţi de foamete, cvasul a sal­vat milioane de oameni de la moar­tea prin inaniţie. În iernile teribil de ge­roase, con­ţi­nutul bogat în vitamine al băuturii i-a imunizat pe ruşi, forti­fi­cându-le organismul.
 
 Iar în verile arză­toare, când mun­cile câmpului deve­neau un chin, cvasul, răcoritor şi to­ni­fiant, reîmprospăta forţele şi îmbună­tă­ţea performanţa mun­cii, revi­gorând trupul trudit al muji­cului. "Chiar şi cel mai prost cvas este de 100 de ori mai bun decât cea mai pură apă!,” spuneau ţăranii ruşi.

Cvas energizant

Ingrediente: jumătate de pâine de secară (pesmet), 3 l apă, 25-30 g drojdie, 3-5 lin­guri zahăr (în funcţie de cât doriţi de dulce), jumătate de pahar cu stafide.

Mod de preparare: Pesme­ţii se pun într-un borcan şi se toarnă peste ei apă fiartă. Pentru ca borcanul să nu se spargă, se pune dedesubtul lui un cuţit mai lat. Se adaugă trei linguri de zahăr şi se lasă la răcit. Apoi se adaugă drojdia, se amestecă bine, se acoperă şi se pune într-un loc călduros. După două zile, lichidul se stre­coară, se adaugă restul de zahăr (dacă doriţi mai dulce) şi stafidele spălate. 
 
 Se lasă timp de o jumătate de zi, la temperatura camerei, apoi se toarnă în sticle, se astupă şi se pune la frigider. După alte 24 de ore, se poate consuma. Zaţul rămas se poate uti­liza ca ferment, în locul drojdiei, pentru următorul cvas (la trei litri de apă se pun patru linguri de zaţ). Za­ţul se păstrează obli­gatoriu la frigider.

Cvas alb
Băuturi ruseşti terapeuticeCvas
 
În timpul fermentaţiei, în cvas se produce acid lac­­tic, care ajută digestia şi este recomandat ca stimu­lent al secreţiei de lapte pentru femeile care alăptea­ză. În acest ultim caz, nu se recomandă să se depă­şeas­că o ceaşcă pe zi.

Ingrediente: câte 3 kg de malţ de secară, orz, făi­nă de grâu, făină de hrişcă, 1,5 kg făină de secară, 50 g mentă, 20 g stafide.

Mod de preparare: Cerealele se amestecă, adău­gând treptat apă, până se obţine un aluat tare. Se aşea­ză într-un vas mare şi se toarnă 10-12 litri de apă clocotită. Separat, se face o infuzie din 50 g de mentă şi un litru de apă. Se amestecă bine, se adau­gă 3-4 linguri de drojdie diluată sau zaţ de la cva­sul anterior şi infuzia de mentă. Se acoperă şi se lasă la cald pentru a fermenta. După 2-3 zile, se stre­coară, se toarnă în sticle, adăugând în fiecare câteva stafide şi se păstrează la frigider, în poziţie orizontală.

Cvas din mere
Băuturi ruseşti terapeutice
 
Băut înainte de masă, este indicat persoanelor care suferă de hipertensiune arterială şi afecţiuni cardiace.
Ingrediente: 1 kg de mere, 100 g za­hăr, 200 g miere, 30 g drojdie, 1 linguriţă scorţişoară măcinată, 4 l apă.

Mod de preparare: merele tăiate în felii subţiri se aşează într-un vas emailat, se toarnă apa şi se fierb timp de 20-30 de minute. Se trage oala de pe foc şi se lasă la macerat timp de 2-3 ore. Se strecoară printr-un tifon şi se adaugă zahărul, mie­rea, drojdia şi scorţişoara. Vasul se aco­peră bine şi se lasă într-un loc călduros, pentru fermentare. După 2-3 zile, se strecoară din nou, se toarnă în sticle şi se pune la frigider. Cvasul este gata în 3-4 zile.

Cvas din ace de brad
Peste un kg de pulbere din ace de brad, se toarnă orice fel de cvas. Se lasă la macerat 18 ore, într-un loc călduros. Se con­su­mă cât mai mult.

Cvas din căpşuni
Băuturi ruseşti terapeuticeVanzator de cvas
 

Ingrediente: 1 kg căpşuni, 650 ml apă, 2 linguri miere, 2 linguri zahăr, 30 g drojdie.
Mod de pre­parare: Căp­şu­nile spălate se pun împreună cu apa într-un vas emai­lat. Se dau în­tr-un clocot, 2-3 minute, după care se ia vasul de pe foc. Se lasă câteva minu­te la răcit, se strecoară, se adaugă mie­rea, zahărul şi o ju­mătate de lin­guriţă de acid citric, se amestecă bine şi se pune vasul la frigi­der. 
 
După 2-3 ore, se adaugă drojdia, se amestecă foarte bine şi se toarnă în sticle de culoare închisă, lăsând 8-10 cm spaţiu. Se adaugă în fiecare recipient câte 2-3 stafide, se astupă bine şi se aşează într-un loc răcoros. În 3-4 zile este bun de băut.

Cataplasmă cu cvas pentru dureri de piept

Se frământă un aluat din făină şi cvas de orice tip, peste care se toarnă câte 100 ml de oţet de mere, ulei de floarea soarelui şi vin. Se aşează într-un tifon şi se apli­că pe piept seara, timp de o jumătate de oră.

Pentru boli renale

La 3 litri de apă fiartă şi răcită, se pune un pahar de pulbere din coajă de plop tremurător, un pahar de zahăr şi o lingură de smântână. Se lasă la fermentat timp de două săptămâni, după care se consumă câte 2-3 pahare pe zi.

Pentru ficat şi fiere

Cvasul din sfeclă ajută la curăţarea ficatului de toxine, stimulează bila "leneşă” şi regenerează celulele hepatice după perioade de disfuncţii.
Ingrediente: 1 kg de sfeclă roşie (curăţată şi dată pe răzătoarea mare), 5 l apă, 10 g drojdie, 50 g de pesmet din pâine de secară, 150 g zahăr.
Băuturi ruseşti terapeutice"Zbi­tenşciki”
 

Mod de preparare: Se pune sfecla într-o cratiţă, se toarnă apă doar cât să o acopere, se adaugă zahărul şi se fierbe la foc mic, până se înmoaie. Apoi, compoziţia se toarnă într-o altă cratiţă, cu restul de apă, şi se mai dă într-un clocot. Se stinge focul, şi fiertura se lasă la răcit, până la o temperatură de 30-40 de grade. 
 
După ce se strecoară, se adaugă pesmetul şi droj­dia. Se toarnă într-un borcan, se acoperă şi se lasă la fermentat, într-un loc căldu­ros, timp de 4-5 zile.
* Indiferent de afecţiune sau de reţe­ta de cvas alea­să, este recomandat să se bea câte o ceaşcă, de trei ori pe zi.
* Cvasul este contraindicat în afec­ţiuni precum ulcer peptic, gastrită sau colită.

Zbiten

Preparat din apă, miere, mirodenii şi plante aro­matice, zbitenul este o altă bău­tură străveche rusească, cu proprietăţi curative. În timpul iernilor ruseşti, lungi, cumplit de geroase, zbitenul era un ade­vărat elixir, încălzind organismul şi alun­gând bolile specifice ano­timpului rece. Pe timp de vară, se consuma în baia ru­seas­că, atât rece, pentru răcorirea trupu­lui, dar şi cald. În secolele trecute, se păs­tra în samovare şi se putea cumpăra de la vânzătorii ambulanţi, aşa-numiţii "zbi­tenşciki”, care forfoteau prin târ­guri şi iarmaroace.

Zbitenul cald şi aromat este un ex­ce­lent antiinflamator, creşte imunitatea şi tratează bolile aparatului respirator. Conţinutul de plante medicinale îi spo­reşte calităţile terapeutice, calmând sistemul nervos, îmbunătăţind starea de spirit şi ameliorând insomniile.

Zbiten pentru boli sufleteşti
Băuturi ruseşti terapeutice
 

Ingrediente: 150 g miere, 2 l apă, 100 g zahăr, 2-3 linguriţe sunătoare, 2 linguriţe mentă, 2 linguriţe muşeţel, 1 linguriţă scorţişoară, 1/4 linguriţă salvie.

Mod de preparare: Mierea se di­luează cu o cană de apă şi se pune la fiert, îndepărtând periodic spuma. Se­pa­rat, zahărul cu o cană de apă se dau într-un clocot, după care se adau­gă peste siropul de miere. Se fierbe la foc mic, până ce siropul devine groscior. 
 
În restul de apă (un litru şi jumătate) se pun toate celelalte ingre­diente şi se fierb timp de 15 minute, într-o oală acope­rită cu capac. Apoi, infuzia se strecoa­ră şi se toarnă peste siropul din miere şi zahăr. Se con­sumă câte o ceaşcă, seara, înainte de culcare, şi dimi­neaţa, în loc de cafea.

Zbiten din zmeură pentru o viaţă lungă
Băuturi ruseşti terapeuticeZbiten
 
Ingrediente: 1 kg miere, 3 l apă, 0,5 l suc de zmeu­ră, 1/2 cană de drojdie, scorţişoară.

Mod de preparare: Mierea şi sucul de zmeură se fierb în apă circa două ore. Se amestecă încontinuu şi se îndepărtează spuma periodic. Se stinge focul şi se lasă la răcit la temperatura camerei. Apoi se adaugă drojdia, diluată în apă caldă.
 
 Se lasă peste noapte într-un loc călduros. Dimineaţa, se toarnă într-un recipient de sticlă şi se pune într-un loc răcoros. Se lasă la fer­mentat timp de 25-30 de zile, după care se strecoară şi se depozitează la frigider. Zbitenul din zmeură are proprietăţi anticancerigene şi este benefic în afecţiunile pulmonare şi oculare. Se poate bea şi cald, dar cel mai bun este rece. Se consumă după pofta inimii.
 

 
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark \

The Face of Boudica (Photoshop Reconstruction)



...and the amazing movie about her life..HERE

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

COAJA DE CEAPĂ

COAJA DE CEAPĂ
 
O cenuşăreasă transformată în regină:

Povestea pe care v-o spun datează din vremu­rile când gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care le preparau. Pe vremea lor, deşeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau erau "reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile noastre au folosit-o iniţial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puţin oţet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. 
 
Între timp doam­­nele, neavând henna la prăvălii, au început să-şi vop­sească şi părul cu decoctul concentrat de coji de cea­pă. Nici nu era greu de observat că după câteva pro­ceduri părul devenea mai bogat şi mai sănătos, mă­treaţa dispărea fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea şi gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. 
 
Dacă pe timp de vară, gospodăriile ţărăneşti nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente nefericite precum tăie­turi în timpul bărbieritului, rosături la picioare, opări­turi, iarna locurile afectate se presărau cu pulberea obţi­nută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu decoct din coji.

Şi cum proteja coaja de ceapă rănile de infecţii, tot aşa proteja şi morcovii din beci, puşi la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice ce înjumătăţesc roada până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda şi cu fruc­tele. Merele şi perele sunt protejate de infecţii micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de ceapă.

Remedii naturiste cu foi de ceapă uscate

Din cercetările realizate la Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componenţă boga­tă în elemente curative are produsul acesta sortit arun­cării.

* Problemele cardiace - Cojile de ceapă conţin sub­stanţe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii, activează producerea secreţiei biliare. Cei ce suferă de hipertensiune arterială îşi pot îmbunătăţi vizibil starea organismului datorită consumului de ceai din coji de ceapă.

* Tuse - Când răceala este asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul expectorant, iar unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează datorită efectelor diuretic şi purgativ. Precum şi ceapa pe care o înveleşte, coaja are un efect antiseptic.

* Crampe musculare şi dureri de cap - Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriţă de coji de cea­pă, care se infuzează timp de 10 minute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pahar (NULL ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tratamentul poate fi de lungă dura­tă, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se întrerupe.

* Picioarele "vinete” provocate de hemoragii sub­cutanate îşi îmbunătăţesc aspectul după trata­men­tul cu coji de ceapă. Rutina din coji întăreşte pereţii vaselor sanguine şi previne spargerea de capilare.

* Ceaiul din coji scade iritaţia ochilor şi menţine acui­tatea vizuală - o veste bună pentru cei ce au un servi­ciu legat de încordarea sau de suprasolicitarea ve­derii, urmată de înroşirea ochilor şi schimbarea oche­larilor cu dioptrii mai mari.

* Dereglarea ciclului menstrual dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai dintr-o lin­gură de coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranşe, în timpul zilei, în cure lunare de 7 zile, în­ce­pând din a 10-a zi după terminarea menstrua­ţiei. (Pre­paratele din coji de ceapă şi usturoi nu se păs­trează mai mult de 24 de ore, trebuie să le pre­paraţi zilnic.)

De unde, totuşi, are coaja subţire şi uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare? Dacă cercetăm atent un pe­tic de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lun­gul nervurilor câteva rânduri de cristale alun­gite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt cris­talele uneia dintre cele mai active flavonoide - querci­tina.
 
 Se găseşte şi în cojile de usturoi, în ceaiul verde şi în mere, unde are un rol important, de ceas biologic ce blochează admisia de oxigen la punctul de creştere al cepei şi al usturoiului, ca să nu încol­ţească înainte de perioada optimă. Până la sfârşitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un reme­diu antiinflamator, antihista­minic, folosit cu succes în tra­tarea afecţiunilor aparatului locomo­tor (dureri reu­matice, artrită), aparatului respirator (astm, bron­şită). 
 
Mulţi doctori îl apreciază ca un remediu bun pentru profi­laxia bolilor cardiace, care scade riscul de trom­boză, de infarct miocardic şi al accidentelor vas­cular-cere­brale. Anul 1996, când au fost publicate rezul­tatele cercetărilor legate de proprietăţile anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în analele medicinei viitorului. Savanţii au descoperit o proprietate unicat a flavo­noi­dei de a acţiona asupra genei r-53, respon­sabilă pentru distrugerea ce­lulelor canceroase. 
 
În afară de preven­ţie, poate fi folosită şi în tratarea cancerelor de sân, pros­tată, intestin gros, creier, plămâni, în ca­zuri de lim­fosarcom şi lim­fogranulomatoză. Este clar că noi tre­buie să ne străduim să obţinem acest antioxi­dant din produsele naturale şi în can­ti­tăţi mari, dacă vrem să pre­ve­nim prăbuşirea dezastru­oasă a sănătăţii.

Comoară pentru agricultori

Toată lumea ştie câte ceva despre produsele bio, cele ce au crescut şi s-au consumat de când lumea în Ro­­mânia, dar care dispar cu viteză maximă, datorită pro­gresului înregistrat, în special în domeniul chimiei. Glo­balizarea în agricultură a dus la renunţarea şi uita­rea vechilor metode de îngrijire a plantelor, veri­ficate de-a lungul secolelor.
COAJA DE CEAPĂ
 

Pentru creşterea volumului de producţie agricolă putem să ne bazăm, împreună cu alte metode, şi pe de­coctul din coji de ceapă, care conţine tot setul de micro­elemente: calciu, potasiu, magneziu, fier, cupru, crom, seleniu şi multe altele. Decoctul este un îngră­şământ bun, stimulează creşterea plantelor, în acelaşi timp el distruge microflora patogenă din sol. Acţionea­ză asu­pra plantelor precum ginsengul asupra omului. Plan­tele devin mai rezistente în lupta cu dăunătorii şi cu bolile specifice.

Plantele de cameră, udate şi stropite cu decoct din coji uscate de ceapă, capătă un aspect sănătos şi se dezvoltă mai bine. La 5 litri de apă fierbinte, se adaugă 5 linguri de coji de ceapă, se poate şi în amestec cu usturoi.

Pentru castraveţi. 1. Dacă frunzele castraveţilor din grădină încep să se îngălbenească, doi pumni de coji de ceapă se pun într-o găleată cu apă caldă, se aduce apa până la fierbere, se lasă 6-8 minute pe foc şi apoi se infuzează acoperit, până la răcire. La fiecare 8 litri de apă pentru udat se adaugă 2 l decoct de coji. Frunzele se stropesc abundent. 
 
Cojile rămase se întind la rădăcinile plantelor pentru acoperirea solului şi prevenirea evaporării. 2. Castraveţii atacaţi de dău­nători sau micoze se salvează cu infuzie din 200 grame coji de ceapă, în 10 l de apă. Cojile se lasă în apă timp de 4-5 zile, se strecoară şi se stropesc plantele de 3 ori, cu un interval de 5 zile între stropiri.

Păduchi de frunze, gândaci de Colorado, fluturi dăunători. Se aşează într-o găleată, până la jumătate, coji de ceapă, se adaugă câte un pumn de coji de usturoi şi pe­lin tocat, şi se umple apoi găleata cu apă fierbinte. Se infuzează 24 de ore, se strecoară şi se diluează 1:1 cu apă curată. Se stropesc plantele afectate. Merii se stro­pesc după înflorire, începând de la prima seară caldă (nu mai puţin de 15 grade), la apusul soarelui, din 7 în 7 zile, timp de 4-6 săptămâni, cât zboară flu­turaşii.

Pentru o prindere mai bună de frunze, se adaugă câte 2 g de săpun la fiecare litru de apă.
Pentru varză. Ca să protejăm varza de fluturi, în una din soluţiile cu coji de ceapă se înmoaie timp de 2 ore resturile de pastă de dinţi rămase prin tuburile mai vechi, şi se stropesc căpăţânile de varză. Mai există şi o metodă mai modernă: stropirea cu Coca-Cola, efectul este asigurat.


Reţetele bunicii

SLĂNINĂ ÎN COJI DE CEAPĂ

Am învăţat de la bunica mea, cât am ajutat-o în copilărie la toate treburile casnice, să pun coji de ceapă şi de usturoi în ciorbe, supe, sosuri, care nu numai că dobândeau un gust bun şi o culoare atractivă, dar de­ve­neau şi alimente-medicament. Chiar şi în cea­iul negru sau verde (eu de­seori le amestec în can­tităţi ega­le) se poate adăuga o lin­guriţă de coji sfărâmate în­tre de­gete. Am învăţat să fac şi slă­nină în coji de cea­pă.
COAJA DE CEAPĂ
 

Pentru preparare aveţi nevoie de: 1-1,5 kg slă­nină, 2 pumni de coajă de ceapă, 5-7 căţei de usturoi, 1 lin­gură sare, ardei iute, frunze de dafin, piper boabe - după gust.
 
Într-un castron se toarnă 1 litru de apă rece, se adaugă 1pahar (de 250 ml) de sare. Cojile de ceapă se spală, se taie cu foarfeca şi se pun în apă împre­ună cu foi de dafin, piper şi condimente. Slănina se scufundă în saramură în aşa fel ca s-o acopere puţin, deasupra se pune o farfurie cu o greutate (o piatră de cre­mene sau un borcan de 3 litri cu apă) şi se fierbe 15-20 de minute după primul clocot, până slănina devine moale. 
 
După ce se ia de pe foc, slă­nina se lasă în apă încă 10 minute, timp în care 3 căţei de usturoi se taie în felii subţiri. Usturoiul rămas se trece prin presă, se amestecă bine cu sare, boia de ardei dulce sau iute şi condimente preferate. Slănina se scoate din oală, se usucă cu un prosop, se înţeapă din loc în loc cu un cuţit cu capătul ascuţit. 
 
În tă­ieturi se introduc felii de usturoi, apoi slănina se unge cu amestecul de condimente, se înve­leşte în celofan şi se pune în congelator.
Coaja de ceapă poate fi păstrată ani de zile în­tr-un loc uscat, fără a-şi pierde acţiunea tera­peu­tică. Dar cu o condiţie foarte importantă: vom lua coji de la bulbii complet sănătoşi.
 

 
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Share/Bookmark

YouTube Jesus Official Channel !! YouTube Jesus discusses DRONES !!



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/BookmarkVENITI CU NOI IN ISRAEL! http://www.calatorii-initiatice.ro/pag2/calatorie-unica-in-israel-17-29-august-2013/

Monday, May 27, 2013

Smen Recipe - Moroccan Preserved Butter with Thyme or Oregano

By , About.com Guide

Smen Recipe - Moroccan Preserved Butter with Thyme or Oregano
Smen
Photo © Christine Benlafquih
Smen is a preserved Moroccan butter with a pungent, cheesy aroma. A small spoonful is usually sufficient for lending unique flavor to classic Moroccan dishes. Some Moroccans also enjoy it as a spread for bread.

Smen is fairly easy to make, but you'll want to allow a full month or longer for the butter to sit undisturbed in order to develop its characteristic flavor. The longer it sits, the more pungent it will become. Try using it in some of these traditional Moroccan recipes which call for smen.

The recipe below calls for za'atar (wild thyme) or oregano; also see the Plain Salted Smen Recipe. Have a clean glass or ceramic jar on hand for storing the smen.

Prep Time: 10 minutes

Cook Time: 10 minutes

Total Time: 20 minutes

Yield: 500 g (1 lb.) smen

Ingredients:

  • 500 g (or 1 lb.) fresh unsalted butter, room temperature
  • 1/2 liter (2 cups) water
  • 1 tea glass (1/2 cup) dried za'atar (or dried oregano or thyme)
  • 2 tablespoons salt

Preparation:

1. Add the dried herbs to the water and bring to a boil. Cook for 5 minutes. Pour the water through a strainer to remove the herbs and leave the water to cool to room temperature.

2. In a large bowl, knead the salt into the butter with your hands. Add the strained, cool water and continue kneading the mixture to ensure all of the butter is making contact with the water.

3. Strain the water from the butter, squeezing the butter to remove any excess. Place the butter in a clean glass or ceramic jar, pressing and packing it down to ensure there are no air pockets. Cover.

4. Leave the jar undisturbed in a cool, dark place (a cupboard is fine) for 30 days, or longer if you prefer more pungency. After opening, store the smen in the refrigerator.

An alternate method of making smen with herbs is to follow the clarified butter method described in the Plain Salted Smen Recipe, except that a few tablespoons of thyme or oregano are tied into a cheesecloth and simmered in the butter as it clarifies. The herbs are discarded and the butter is strained and salted as usual.
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

PINK MONDAYS - El Palomo del Comalito/LILA DOWNS





cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Share/Bookmark

Sunday, May 26, 2013

Cercul de stele: La cabinetul de curiozități

Cercul de stele: La cabinetul de curiozități: Aseară la Muzeul de Istorie al Transilvaniei am vizitat expoziția  Wunderkammer - Cabinetul de curiozități . Printre obiectele expuse se...

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites