CURRENT MOON

Saturday, November 17, 2012

FILMUL DE DUMINICA-DRAGOSTE IN VREMEA HOLEREI

Un film ce nu mai are nevoie de comentarii dupa o carte despre care nu mai este nevoie sa vorbim..'nuf said...epic
AICI SUBTITRAT


cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Atlantis: Secret Star Mappers of A Lost World



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Technologies of The Gods

STAPANIREA GANDULUI - o arma cu puteri nebanuite


http://frumoasaverde.blogspot.ro/2012/07/stapanirea-gandului-o-arma-cu-puteri.html         

STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
Buda razand
 
    'Mintea este cea mai puternica arma a omului. 
 
 Dar desi sunt folosite de secole, capacitatile uluitoare ale creierului raman in continuare invaluite in mister. De sute de ani savantii se straduiesc sa dezlege modul misterios in care acest organ complex actioneaza asupra organismului nostru si chiar asupra obiectelor din lumea inconjuratoare. 
 
Telepatia, telekinezia, hipnoza, premonitia sau clarviziunea sunt fenomene pentru care nici azi nu s-au gasit explicatii multumitoare. 
 
De fapt, aceste puteri miraculoase se afla, in stare latenta, in fiecare dintre noi. Autosugestia sau chiar un simplu gand are o forta uriasa: poate schimba destine, poate ucide si pot salva.' 

         Un telepat rus uimeste lumea     Sala de conferinte a hotelului Renaissance din Mos­co­va este arhiplina. Pe scena, un barbat legat la ochi vor­beste cu o voce puternica. Mainile ii sunt intinse ca­tre sala, cu degetele rasfirate, apasand in aer niste bu­toane invizibile. "Barbatul din randul trei, locul 12, se gandeste la fiul sau, care se afla chiar acum la examen. Pe randul noua, locul patru, baiatul cu sapca are in buzunar un carnetel. Pe pagina doi este trecut numarul de telefon al prietenei sale". De cate ori omul de pe sce­na ghiceste ceva, iar spectatorul confir­ma, sala iz­bucneste in strigate entuziaste si aplauze.
 
     Numele lui Tofik Dadasev a devenit cu­noscut in anii '70, cand, la primul Con­gres International de Psihotronica de la Praga, renumitul savant american Cleve Backster, cel care a participat la in­ven­ta­rea detectorului de minciuni, a afirmat des­pre Dadasev ca este cel mai puternic me­dium din lume. 
 
Capacitatea sa uimi­toa­re de a citi gan­duri, aproape instan­taneu, fara gre­seala, a uluit co­mu­nitatea internationala a oa­me­nilor de stiinta. De-a lungul timpului, rusul a par­ticipat la zeci de experimente pa­ra­psi­hologice in­cre­dibile. Prin puterea gan­durilor sale a neutralizat planuri te­roriste si a ajutat la deconspirarea unor agenti secreti.     
 
La inceputul anilor 2000, Dadasev des­­chide la Moscova Centrul de inves­ti­gatii si trata­ment "Psi-Ex". Aici vin sute de oameni din intreaga lume, care ii soli­cita, unii, ajutorul pentru boli grele, altii - pentru aparent simpla tera­pie psihologica, pentru ca­zuri de rapiri, dis­paritii sau con­flicte nere­zol­vabile.
STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
Tofik Dadasev
 
     Nascut in Azerbaidjan, ina­inte de caderea comunis­mu­lui, Dadasev tratase mai multi inalti oficiali sovietici, astfel ca acti­vi­tatea lui era atent monitorizata de servi­ci­ile de informatii ru­sesti.
 
 
 In la­boratoarele secrete ale KGB-ului, savantii se stra­duiau, inca din anii '40, sa des­copere cum functioneaza si ac­tio­neaza tele­patia, cum se poate im­plementa un gand sau ordin in mintea cuiva si prin ce meto­da se poate localiza un obiect ne­­cunoscut la distanta.
 
      In spa­tele uluitoarelor fenomene PSI, telepatie, psihokinezie, vin­de­cari paranormale, se afla o in­trea­ga armata de oa­meni, sa­vanti si subiecti superdotati, gata sa-si de­monstreze ca­pa­citatile extraordinare.
 
      Nina Ku­laghina, cu­noscuta in intreaga lume pentru calitatile sale psi­ho­kinetice de a muta obiecte doar prin puterea gan­dului, Rosa Kule­sova, cea care citea legata la ochi, doar prin atingerea tex­tului cu degetele, sau celebrul telepat Wolf Messing, ale carui predictii au fost ascultate atat de Hitler, cat si de Stalin, nu sunt decat cateva exemple. 
 
Toti faceau de­monstratii publice, televizate sau "in di­rect", in marile orase ale Uniunii Sovietice. In spatele senzationalului insa, cele mai luminate capete ale Ru­siei incercau sa in­teleaga capacitatile fenomenale ale cre­ierului.     
 
Dupa indelungi experimente, oamenii de stiinta so­vietici au emis o ipoteza privitoare la fenomenul tele­patiei. Conform teoriei lor, atunci cand omul gandeste, in creier au loc anumite procese biochimice insotite de emiterea unor radiatii electromagnetice. 
 
Undele elec­tro­magnetice sunt captate de telepat, care reu­seste astfel sa citeasca pana si cel mai ascuns gand. Insa cercetatorii rusi s-au ciocnit de o alta necu­nos­cuta: Tofik Dadasev reusea sa afle gandurile unei per­soane aflate la zeci de metri distanta, iar studiile lor demonstrau ca un­dele electromagnetice emise de creier pot fi captate numai in imediata apropiere a subiectului. Pentru ei, Tofik Dadasev reprezenta o enig­ma.
 
     "Totul a inceput in copilarie", povesteste Dadasev. 
 
"De exemplu, stiam de cu seara ce avea sa-mi prega­teas­ca bunica la micul dejun. Inchideam ochii si nu­maram banii din portofelul mamei aflat in poseta. Treptat, am descoperit ca ii pot determina pe cei­lalti, prin puterea gandului, sa imi indeplineasca dorintele. Odata, la scoala, m-am concentrat asupra invatatoarei si am facut-o sa inceapa sa se balbaie. 
 
 
Se inrosise atat de tare, biata de ea, ca pana la urma a fost nevoita sa isi intrerupa lectia si sa ne dea o pauza. Descope­risem, deci, aceste forte si ma jucam cu ele, fara sa ma gandesc cat de puternice sunt. Abia pe la 16 ani am realizat ca am un dar extraordinar si ca tre­buie cumva canalizat in beneficiul seme­nilor mei".          
 
 Paranormalul contra terorismului    
 
 Dupa ce abilitatile sale fenomenale au fost recunoscute, militia, procuratura si chiar KGB-ul au inceput sa ii solicite lui Tofik Dadasev ajutorul in rezolvarea unor cazuri complicate. 
 
STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
Dadasev (al doilea din stanga), in 1980, alaturi de cativa demnitari rusi
 
     "In anii '80, am fost abordat de niste ofiteri KGB, cu ru­ga­min­tea de a-i ajuta la capturarea unui agent strain. Aveau informatia ca acesta se afla la Moscova, intr-un grup de turisti, insa nu stiau da­ca este barbat sau femeie si ce semnalmente are. 
 
Am fost in­sotit la hotelul Rossia, unde se astep­tau sa poposeasca cei 150 de turisti straini. In holul hotelului era un vacarm de ne­descris. Ma concentram foarte greu. Dar pana ce baietii de la KGB s-au hotarat sa-mi indice persoanele suspectate, eu deja imi si in­drep­tasem atentia ca­tre indi­vi­dul cu pricina. 
 
Era un barbat cu mustata roscata, im­bracat intr-un costum negru. Am simtit ca fluxul gandurilor sale nu curgea la unison cu cele ale celorlalti turisti. Le-am comu­nicat agen­ti­lor banu­ielile mele. Informatia mea s-a do­vedit ulte­rior corec­ta".
 
     Insa cel mai spectaculos si to­todata periculos eveniment la care a participat a fost ares­tarea unui terorist. In martie 1989, o aeronava Tupolev a fost detur­na­ta si a aterizat fortat pe aero­portul din Ba­ku, Azerbaidjan. Teroristul, sub amenintarea ca va arun­ca avionul in aer, cerea pana in zori un milion de dolari.
 
 In aceeasi seara, Dadasev a fost contactat de un ofiter KGB cu rugamintea din partea gene­ralului Ivan Go­relovski, seful ser­viciului KGB, din Azerbai­djan, sa participe la aceas­ta operatiune delicata.
 
      "Cand am ajuns la aeroport, de la Moscova sosisera deja trupele speciale antitero. Am fost imediat pus la curent: «Se pare ca teroristul are com­plici, este inarmat si in ca­bina pilotilor s-a de­tec­tat un dispozitiv care ticaie, cel mai probabil o bomba cu ceas.»
 
      Imediat mi s-a in­cre­dintat o misiune. Trebuia sa patrund in avion si sa ne­gociez cu teroristul". Dadasev a fost condus pana la trapa avionului si, sub pretextul ca este un reprezentant al Ministerului de Externe de la Moscova, a patruns in aeronava. Intre el si terorist era o distanta de apro­ximativ 20 de metri. 
 
"In aparenta, parea stapan pe situatie, dar i-am citit emotiile si gandurile. Nu au tre­cut cateva minute si am fost convins ca totul este o ca­cealma. Individul nu avea nici o bomba si nici com­plici".
 
     Dadasev a coborat din avion si le-a spus ofi­terilor cu convingere: "Pentru a salva toti pa­sa­gerii, fa­ra vreun incident nedorit, trebuie sa aveti in­credere in mine. Eu stiu ce se va intampla. Peste cateva minute, teroristul va veni mai aproape de usa avionului ca sa fumeze. Atunci il puteti prinde. Daca se va ac­tiona astfel, nu vor exista victime si nu vor fi pro­ble­me".
 
      Pes­te o jumatate de ora, trupele "Alfa" se in­tor­ceau de pe pista cu teroristul incatusat. In rucsacul in­di­vidului se descoperise ca asa-zisa bomba cu ceas nu era decat un ceas mecanic desteptator. 
 
Totul se petre­cu­se intocmai cum prezisese Dadasev. Ulterior, la initia­ti­va liderilor KGB de la Moscova, care fusesera impre­sionati de abilitatile sale extraordinare, Dadasev a fost decorat cu cea mai mare distinctie din Azerbaidjan, pentru finali­zarea cu succes a operatiunii.        
 
 Femeia care a infrant moartea     
 
Conform spuselor lui Tofik Dadasev, fiecare dintre noi are de fapt aceste capacitati, de a citi gandurile altui om, de a le influenta si chiar de a prezice un eveniment, singurul obstacol fiind acela ca oamenii nu sunt con­stienti de abilitatile lor, de puterea imensa a unui sim­plu gand, de capacitatea uriasa a creierului.
 
STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
La o conferinta despre parapsihologie
 
     "Toti putem folosi telepatia sau telekinezia, insa trebuie sa credem in aceste forte si sa ne antrenam creierul, prin medi­ta­tie profunda, pentru a le activa. Aceste functiuni ale cre­­ierului se afla ca intr-o stare de hibernare, astep­tand sa fie trezite.  
 
De cele mai multe ori, ele raman inac­­tive pana la moarte si totusi ne plangem ca nu sun­tem fericiti, ca nu avem suficienti bani, ca nu sun­tem sanatosi.  
 
Singur omul, prin puterea gandurilor sale, isi poate croi viata asa cum doreste. Poate alege sa fie sanatos sau sa sufere, sa traiasca fericit sau in mi­zerie! Cheia o reprezinta propriul gand!".
 
     Recent, cercetatorii in fizica cuantica au facut o desco­perire: "Mintea modeleaza lucrurile pe care le per­cepem". Cel putin asta sustine Fred Alan Wolf, profesor doctor in fizica, cel care si-a dobandit celebritatea in lu­me printr-o serie de carti despre relatia fizicii cuan­tice cu constiinta.
 
      "Omul poate fi un Miche­langelo al propriei sale vieti, avand posibilitatea sa-si modeleze soarta dupa bunul plac", spune el.Intuitiv, multi oameni descopera si pun in practica teoria lui Alan Wolf.
 
      Acesta este si cazul Angelei Po­pescu, o pensionara din judetul Bihor, pentru care gan­direa, mai ales gandirea pozitiva, este mai mult decat o formula calau­zitoare: este un stil de viata. 
 
Totul a inceput in urma cu 40 de ani, pe vremea cand nimeni nu vorbea despre asa ceva, cand notiuni ca autosu­ges­tie, legea atractiei sau ma­terializarea gandului nu erau nici macar pomenite. Si totusi, Angela le-a descoperit, singura, din intam­plare.
 
     Se maritase tanara, la 20 de ani, cu un barbat pe care nu il cunostea aproape deloc. Ii fusese prezentat de parinti si, in cateva luni, Angela s-a trezit maritata si insarcinata. Dupa doi ani, a venit pe lume si cel de-al doilea copil. 
 
 Peste inca doi ani, sotul a parasit-o pentru o femeie mai tanara si a lasat-o sa se descurce singura, cu doi copii mici. Si cum un necaz nu vine niciodata singur, biata Angela a descoperit ca este foarte bolnava. 
 
 In urma analizelor, a fost diagnosticata cu cancer. Doc­torul oncolog a anuntat-o formal, taios, ca trebuie sa fie operata de urgenta. Se gandea cu disperare ce se va intampla cu copiii ei daca nu va supravietui.
 
STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
Marele telepat  Wolf Messing
 
     Era atat de ingrozita, incat deja incepuse sa-si deruleze in minte scena inmormantarii, isi vedea copiii abandonati, luati sub ingrijire de un orfelinat. Se internase in spital si isi astepta randul, ca un condamnat la moarte.
 
      Intr-o dimineata, de patul ei se apropie o fe­meie mult mai tanara decat ea si ii spuse: "Si tu astepti sa fii operata? Eu sunt programata maine. Dar eu am venit aici sa mor. Stiu sigur ca nu voi supravietui". 
 
A doua zi, in­tr-adevar, tanara muri la cateva ore dupa interventia chirurgicala. Medicii din sectie erau bulversati: ope­ratia decursese normal, iar starea pacientei fusese sta­bila. Si totusi, dupa cateva ore, femeia a murit inex­plicabil. Isi programase moartea mental.
 
     In aceeasi seara, in salonul spitalului, isi facu aparitia medicul chirurg. Se aseza printre paciente, pe un pat, si, cu o voce grava, spuse: "Nici cel mai puternic orga­nism nu rezista la gandurile negre. Practic, va pro­gramati moar­tea.
 
 Asa ceva este inad­misibil! Ne faceti noua, me­dicilor, misiunea im­posibila! Omul singur, prin gandurile lui, se poate ba­ga in mormant si tot singur se poate salva. Este ale­gerea voastra!".
 
      Angela nu isi mai aminteste ce a mai spus medicul si ce s-a intamplat mai departe. Tine minte perfect doar atat: se hotarase sa traiasca. Si, ca prin farmec, toate grijile, toata spaima disparura.
 
     Dupa operatie, Angela iesea din spital cu o alta ati­tudine, cu o alta stare de spirit. Pasea pe strada de par­ca lumea toata era a ei, zambea tuturor si se purta cu oamenii ca si cum toti i-ar fi fost prieteni. Desi trebuia sa urmeze un tratament, nu lua nici macar o pastila. Stia ca va trai! Voia sa traiasca. Se programase pentru viata. Si timpul i-a dovedit ca avusese dreptate.
 
     "Tot ceea ce se intampla in viata noastra, bun sau rau, se intampla numai datorita noua. Singuri ne cons­truim realitatea. Este vorba despre ceea ce gandim. Mintea actioneaza ca un magnet, atragand ceea ce do­rim. 
 
Este foarte important sa te simti bine, sa gandesti pozitiv, sa zambesti, sa te bucuri de viata. Nu trebuie decat sa vrei un lucru cu orice pret, cu toata fiinta ta, sa te bucuri ca il vei avea. Si atunci il vei obtine!", spune Angela, femeia care a invins moartea fara medi­camente.     
 
    Supararile si boala     Recent, profesorii de la Universitatea Berkeley, Ca­lifornia, au realizat un studiu inedit, avand ca subiecti 15 mii de oameni, bolnavi de diverse afectiuni.
 
STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
Nina Kulaghina. Celebra rusoaica muta lucrurile cu gandul
 
     S-a dovedit ca 90% dintre ei, in trecut, avusesera parte de su­parari mari, necazuri si probleme grave. La un mo­ment dat, fusesera profund raniti de cineva apropiat, iar ei nu puteau ierta, nu puteau uita. La finalul expe­ri­mentului, savantii au ajuns la o concluzie uimitoare:supararile au declansat procesul bolii. 
 
 "Sanatatea tru­pului este puternic legata de cea sufleteasca, de cele mai multe ori, predispozitia pentru o anumita boala fiind data de propriul temperament, de modul de gan­dire, de caracterul omului. Emotiile si gandurile nega­tive slabesc energia organismului, influenteaza echilibrul intern, declansand boli'', sustine profesorul Graham Fleming.
 
     Studiile din ultimii ani asupra hipotalamusului, acea parte a creierului care are rol in reglarea supe­rioa­ra a functiilor vegetative ale organismului, au de­mons­trat ca mintea omului creeaza, practic, felul in care functioneaza corpul.
 
     Dupa parerea sa­vantului, gan­du­rile si emotiile modifica celulele pana la nivelul nu­cle­ului. "Aceste stari distrug in asa masura celulele noas­tre, incat, du­pa un timp, nu-si mai pot in­deplini nici macar func­tiile funda­men­tale."
 
     Pentru ca aceste emotii si stari negative sa nu se scurga prin sis­temul nervos catre organele inter­ne, este necesar sa fie eliminate.      Desi me­todele de eliberare a stre­sului prin tipat, lovitul unei perne, al unui ma­nechin sau al unui sac de box par la prima ve­dere ila­re, totusi au o eficacitate ma­re, permitand creie­rului sa se elibe­re­ze de tensiunile a­du­nate si astfel sa-si pas­treze echilibrul.
 
     Terapia prin ras repre­zin­ta un alt mijloc de elimi­nare a tensiunilor fizice si psihice. Cand omul rade, isi schim­ba starea interioara, iar universul per­cepe dis­po­zitia sa pozitiva, veselia si gandurile op­timiste, atra­­gand evenimente si situatii pozitive.
 
     Terapeutul ame­rican Norman Cousins este cel care in 1964, folosind gan­direa pozitiva si umo­rul, a reusit sa trateze un pacient cu o boala articulara, la vremea aceea incu­rabila. In timpul sedintelor de trata­ment, terapeutul ii dadea spre vizio­nare pacientului filme de comedie care sa ii provoace rasul, cat mai indelungat. 
 
Dupa 30 de minute de ras, pacientul avea parte de doua ore fara dureri. Dupa mai multe luni de astfel de tratament, rezultatul a fost miraculos: boala disparuse complet."Omul fara varsta"
STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
 
     Serghei Maximov are 74 de ani, dar sanatatea si conditia lui fizica par a fi ale unui tanar. In oraselul Kislo­vodsk, din regiunea Stavropol, este cunoscut drept "omul fara varsta".
 
     Este presedintele unui club in care se practica sedinte de ras pentru eliberarea stre­sului, sport si meditatie - pentru ca­nali­zarea gandurilor si mon­tarea psihicului pe o stare po­zitiva. "Razi si vei fii sana­tos; fii optimist si vei trai mai mult!" - este deviza care ii ca­lau­zeste pe cei cateva sute de membri ai clu­bului.
 
     Totul a inceput printr-un eveniment ne­fericit. La vars­ta de 30 de ani, a fost im­pli­cat intr-un accident grav de masina, in urma caruia doi dintre prietenii lui si-au pierdut viata. Desi vina nu ii apar­tinea, Serghei simtea ca sa­varsise o crima si nu se putea ierta. I s-a instalat o stare de de­presie profunda. Fa­milia s-a luptat luni in sir pentru salvarea lui, dar fara nici un rezul­tat. Nu mai voia sa tra­­iasca si, practic, aproape nici nu mai traia.
 
      Pana intr-o zi cand, nici acum nu stie de ce, i-a venit ideea de a pleca in Ne­pal. Acolo, in regiunea muntoasa Parbat din centrul Nepalului, Serghei a stat timp de cateva luni, intr-un templu de calugari budisti. Ajun­sese acolo in miez de noapte si, vazand starea jalnica in care era, calugarii au acceptat sa ramana o pe­rioa­da sa locuiasca in templu, cu singura con­ditie de a trai exact ca ei. 
 
Acolo, in mij­locul pustietatii, departe de civili­zatie, a invatat Ser­ghei tot ceea ce stie azi. Se scula o data cu calugarii, in fiecare dimineata la ora 5, si timp de doua ore medita, anali­zan­du-si gandurile si senti­mentele, debara­­san­du-se de tristete si pesimism.
 
 Dupa un mic de­jun constituit dintr-o lingura de orez, ca­lu­garii se retrageau in tem­plu, in mijlocul caruia trona statuia unui Buda razand. Fondatorul budis­mu­­lui credea ca rasul este o expe­rien­­ta religioasa. Calugarii din zona Parbat considerau ca atunci cand rad intra intr-o stare buna de spirit, se pot inalta intr-un plan superior, pot trans­cende limitele concrete catre divini­ta­te.
STAPANIREA
                                                          GANDULUI - o
                                                          arma cu puteri
                                                          nebanuite
Serghei Maximov - exercitii in zapada
 
     Dupa mai bine de un an, s-a intors acasa. Chiar de a doua zi, a inceput un nou stil de viata, in aparenta dur, barbar. Parintii, dupa toate nenorocirile prin care trecusera impreuna cu el, credeau ca si-a pierdut min­tile. Se scula dimineata, cu mult inainte de rasarit, se fre­ca cu zapada sau se arunca in apele reci ale rau­lui, manca aceeasi lingura de orez cu care se obisnuise la templul budist si apoi isi petrecea ziua in meditatie, ru­ga si ras.
 
      Dupa cateva luni, Serghei de­venise de ne­re­cunoscut. In ciuda fap­tului ca nu man­ca aproape nimic, trupul sau ajun­sese zvelt, bine dezvol­tat. Era mereu vesel, energic, optimist, zambi­tor, gata sa ajute pe oricine. Si vazand oamenii cum baiatul uscativ, palid si fara vlaga devenise un barbat robust, va­zandu-i transfor­ma­rea psihica si su­fleteasca, au inceput sa-i solicite aju­torul.
 
     Asa au trecut anii, Serghei si-a dobandit faima si a infiintat clubul celor care doresc sa traiasca ar­monios, sanatos si fericit, prin puterea gandu­rilor, prin meditatie si ras. "In fiecare an, organizez un fel de examen. Plecam toti in Muntii Cau­caz, tra­versam cele mai inalte creste si ajungem pana la Ma­rea Nea­gra, in Soci. 
 
Pe jos! Sute de ki­lo­metri. Ani­ver­sarea varstei de 60 de ani mi-am petrecut-o in Hima­laya. Cea de 70, la fel. Sper ca si cea de 80 tot acolo o voi celebra.
 
    Eu cred ca am reusit in viata pentru ca am decis, la un mo­ment, dat sa imi schimb menta­li­tatea, sa cred in mine, in pu­terile mintii mele si, mai presus de toate, sa gandesc pozitiv Aceasta este arma mea secreta, cu care pot invinge si infrunta orice!".
 
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Eric Rohmer's _Perceval le Gallois_ Fisher King and Grail Plot 1/2



Share

Friday, November 16, 2012

CALATORIE PRIN TAINICUL TIBET


   Calatorie in tainicul Tibet
Se spune ca Tibetul nu e pentru toata lumea. Acesta este poate si motivul pentru care mirajul sau persista de milenii, iar eu continuu sa ma intreb ce poate fi oare mai important: sa vii in acest taram de legenda pentru prima oara, ori sa redescoperi, dupa sapte ani de la prima vizita aici, un Tibet intact?

Pe drumul sarii si al lanei, am traversat Tibetul de la est la vest, urmand traseul Lhasa-Gyantse-Shigatse-Latse-Nyalam-Tingri-Zangmu.
In acest articol:
Calugarul si Omul Zapezii
Eternitatea palpabila
Pamantul caprelor
Ultima ora din ceasornicul tibetan
Calugarul si Omul Zapezii

Indiferent de sezonul in care ajungi aici, faci primii pasi intr-o liniste absoluta, poate din pricina aerului rarefiat, pentru ca te afli la peste 4.500 de metri altitudine.

Cu o populatie de doua milioane de locuitori si o suprafata de 500.000 de kilometri patrati, Tibetul este un spatiu care nu-si gaseste termen de comparatie decat, poate, cu Bolivia, supranumita Tibetul Americii de Sud.


Lantul himalayan pe care se sprijina Tibetul prezinta impresionante piscuri de peste 8.000 de metri, intre care faimoasele Chooyu, Chomolugma, Kanchengzonga, care, chiar si de la inaltimea la care te afli, te privesc de sus, distant.

Podisul tibetan este arid si, cu cat te apropii de partea centrala a tarii, peisajul devine straniu, aproape nepamantean: munti care se erodeaza cu repeziciune, torente de pietre si aluviuni care se rostogolesc cu tunet la vale, morene de ghetari ce se topesc incredibil de repede, forturi care, pe vremuri, controlau comertul si aveau armate de paza, sate cu case din caramida si chirpici, ale caror porti de lemn sunt neobisnuit de frumos sculptate si colorate.


La 3.900 de metri altitudine, ma opresc langa grota unde un calugar Sangha s-a retras pentru a medita, dupa perioada de initiere petrecuta la manastirea Pangpoche. Zilnic, vreme de patru ani cat a durat prietenia lor, un Yeti i-a adus in austerul sau refugiu fructe de padure. Cand omul zapezii a murit de batranete, calugarul i-a pastrat scalpul si mana mumificata.
Eternitatea palpabila
Himalaya creste. Varful Everest, care in 1953 era de 8.848 de metri, are acum 8.850. Citesc statisticile despre Everest la Institutul Himalayan din Katmandu.

Varful a fost escaladat de cele mai multe ori de catre alpinistii din Nepal
. Un nepalez a inregistrat timpul-record de urcare pana in varf - 17 ore; tot un nepalez detine recordul la numarul de ascensiuni: 11; si iarasi un nepalez, in varsta de 16 ani, este campion la ascensiuni solitare.

Dragi amintirii mele au ramas trecatorile - La, in tibetana -, situate la mai bine de 5.000 de metri altitudine. Marcarea lor cu steaguri pentru rugaciune le face de-a dreptul mistice. Aerul rarefiat concureaza si el la impresia pe care o naste peisajul: piscurile par uneori ca se apleaca amenintator, alteori ca te ridica spre ele.


Eternitatea este palpabila aici. Mai jos, in vai ocrotite, casele grupate strans si inconjurate de ziduri oglindesc viata tibetana de zi cu zi. Dependenta de natura ii face pe localnici puternici si viteji: datorita indemanarii si tenacitatii lor, terenurile aride au devenit mici ogoare si gradini.

Peste tot vezi turme de capre si de vite pazite de pastori insotiti de magari salbatici, in timp ce caii pasc liberi. Animalul care s-a adaptat cel mai bine aici este iacul. La peste 4.000 de metri inaltime, unde pasc, iacii par niste pete mari si negre agatate de stanci.
Tibetanii folosesc toate produsele iacului: laptele si derivatele acestuia pentru mancare, lana pentru imbracaminte, pielea pentru confectionarea de ambarcatiuni, seul pentru fabricat lumanari si pentru intretinerea flacarii in lampile de ceremonial, oasele pentru sculptat.

Tibetanii sunt, cred, cel mai religios popor din lume. Localnicii se roaga tinand in mana dreapta siraguri de margele sau invartind rotile de rugaciune pentru a alunga duhurile rele si pentru a cere o reincarnare mai buna.

Crengi de ienupar ard in case, in temple, in locuri publice, creand o atmosfera spirituala optima. Cand gresesc, tibetanii inalta rugaciuni de iertare, fac penitente sub forma de plecaciuni (uneori toata ziua) sau doneaza relicve.
Pamantul caprelor

Si acum va invit la o plimbare prin Tibet pe traseul pe care l-am parcurs eu, in urma cu cateva saptamani.

De la Katmandu, capitala Nepalului, la Lhasa - orasul interzis -, am zburat cu un avion al unei companii chineze. Zborul trece pe deasupra lantului himalayan. Pentru cateva minute, Everestul isi scoate capul deasupra norilor si ne priveste.

Fereastra de vizibilitate este insa de scurta durata si aterizam curand la Gongkar, aeroportul din capitala Tibetului. Primul strain a intrat in Lhasa, in 1924, dupa o luna de tratative cu autoritatile, eu - in cateva ceasuri, dupa obtinerea unui permis acordat de catre Amabasada Chineza la Katmandu.

Vizitez Potala, Jokhang, Barkhor, Drepung, Sera, Norbulinka. Potala este un edificiu monumental, inscris in patrimoniul universal al UNESCO, si simbolizeaza grandoarea secolului al XVII-lea tibetan.

Palatul insumeaza 13 etaje si 118 fatade; periodic, i se adauga corpuri noi, curti interioare, temple si sali de rugaciune, dar si sali de consiliu sau capele care gazduiesc ramasitele celor sapte Dalai Lama inmormantati aici.

Jokhang - cel mai vechi templu sacru al tibetanilor, construit in anul 650 - gazduieste faimoasa statuie a lui Buddha-Jowo, despre care se spune ca s-a sculptat singura. Templul este loc de reculegere, de studiu, de conservare a religiei tibetane. In sala mare, se inalta statuia lui guru Rimpoche.

Pe un perete e zugravita o capra despre care legenda spune ca ar fi aparut brusc, in clipa cand statuia lui Jowo a fost adusa aici. Tot caprele ar fi ajutat si la asezarea temeliei templului, fapt care explica vechiul nume al Lhassei, Rassa - pamantul caprelor.

Aici primesc esarfa alba de matase kata, in semn de politete. Si acum Barkhor, strada care inconjoara templul Jokhang. Vezi aici comercianti Kham, cu cizme inalte si cu cutite la brau, nomazi cu parul lung, imbracati in blana de oaie, calugari cu robe maro si portocalii, femei care invartesc roti de rugaciune, impodobite cu bijuterii de argint, turcoaz sau coral.


Parul lor e impletit in 108 suvite, egale ca numar cu al sutrelor - texte sfinte rostite de pelerini la colturi de strada. Totul aici se misca in directia acelor de ceasornic, de la stanga la dreapta, in fumul sacru rezultat din arderea ramurilor de ienupar.

La Drepung, manastirea lui Tsong Khapa, aflu, dupa o cercetare atenta si dupa discutii cu calugarii, semnificatia celor opt simboluri tibetane: steagul - victoria asupra ignorantei; roata - unitatea lucrurilor; scoica - vorbirea, comunicarea; lotusul - puritatea; umbrela - protectia pe care o ofera credinta; pestele de aur - eliberarea spirituala; vasul sfant - initierea si comorile ascunse; nodul - caracterul iluzoriu al timpului.
Aceste insemne apar peste tot: in temple, in case, in in­stitutii administrative si de invatamant.

Urmatoarea manastire pe care o vizitez, Sera, a fost candva cea mai mare scoala a budismului: aici locuiau in vremurile bune peste 6.000 de calugari, astazi sunt doar vreo 800. Cele patru adevaruri Dupa doua zile si jumatate de umblat prin Lhasa, aleg traseul care duce spre centrul Tibetului, Gyangtse.

Ultima ora din ceasornicul tibetan

Drumul urca, serpuit, de la 4.000 de metri spre primul pas-trecatoare, situat la altitudinea de 5.020 de metri. Trecatoarea are la baza partea terminala a unui mare si spectaculos ghetar. Las sub mine albastrul-verzui de peruzea al lacului Yamdrok.

Pe parcursul calatoriei, iacii te intampina peste tot. Pasc linistiti, uitandu-se din cand in cand la trecatori. Dupa 250 de kilometri, la intrarea in podis, ma opresc in Gyangtse, un oras cu specific suta la suta tibetan. Vizitez chorten-ul Kumbun, construit in 1427, care are 72 de capele, asezate in sistem labirint.


Cele patru adevaruri pe care le enunta cartile din biblioteca de aici sunt valabile pentru toti oamenii din Tibet: existenta este marcata de suferinta; suferinta are la origine ignoranta; biruirea ignorantei aduce dupa sine dezlegarea de suferinta; existenta este Nirvana.

Drumul de munte, cu serpentine spectaculoase, ma conduce prin alte doua trecatori, Kara si Komda, de 5.200, respectiv 5.000 de metri. Dupa inca 95 de kilometri, ajung la Shigatse, orasul lui Panchen Lama.

Fortareata Djong domina de pe deal orasul, iar manastirea Tashilumpo este un colegiu de logica si filosofie tibetana. Manastirea gazduieste o statuie a lui Maitreya inalta de 27 de metri. Protectorii lacasului au figuri asemanatoare celei a lui Buddha.

Printre ei se numara Tsongkapa, marele reformator, care face parte din casta Bonetelor Galbene. Din aceeasi casta provine si Dalai Lama (Dalai Lama inseamna Ocean de Intelepciune). Dintre simbolurile tibetane, m-a interesat in mod deosebit mandala (esenta), o reprezentare geometrica a Cosmosului, semnificand ordinea si armonia.


Simbolul fundamental al budismului, similar ca importanta cu crucea pentru crestini, este chorten-ul. Initial monument funerar, folosit pentru depozitarea cenusii celor disparuti, chorten a devenit ulterior obiect de cult.

El marcheaza locul unde a trait o zeitate, fiind la randu-i o reprezentare a Universului prin elementele lui fundamentale: pamantul, apa, focul si aerul. Podisul devine din ce in ce mai arid. Soseaua Prieteniei, construita de chinezi, ma duce, dupa inca 400 de kilometri, la Tingri.


Este zona care te apropie cel mai mult de piscurile himalayene Chooyu, Chomolugma si Manaslu. De la Tingri spre Rombuk, un drum de sase ore ma indreapta apoi spre tabara de unde pornesc majoritatea ascensiunilor pe Everest.

Dupa ce trec prin ultimul pas, intru intr-un veritabil sanctuar himalayan. Zabovesc mult, nu-mi vine sa mai plec, desi frigul si vantul sunt teribile. Insa din ceasornicul tibetan timpul sederii mele aici s-a scurs in intregime.

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

2012 Mayan and I Ching prediction-DE CE 2012 NU E SFIRSITUL LUMII


De ce 2012 nu este sfarsitul lumii?


Publicat pe 8 Noiembrie 2012

 
In ultima vreme a crescut tot mai mult ingrijorarea publica cu privire la teoria apocalipsei lansata pe marginea calendarului maya. Exista speculatii ca un dezastru devastator global va avea loc in preajma solstitiului de iarna la 21. 12. 2012. 
 
Aceasta teorie fost facuta publica in filmul hollywoodian 2012 si a generat numeroase semnale de alarma. In film personajul principal intalneste un barbat in Parcul Yellowstone si acest barbat sustine ca aceasta predictie a fost anuntata in Biblie, Calendarul Maya si I Ching.

Relatia dintre I Ching si 2012 a fost gasita in cartea intitulata . Acesta s-a inspirat de la aranjamentul Regelui Wen al celor 64 de hexagrame, asezandu-le cu Cerul (Principiul Creator) si Pamantul (Principiul Receptiv) in pozitia primelor hexagrame. 
 
Dupa dispunerea tuturor celor 64 de hexagrame dispuse in perechi, ultimele perechi sunt Apa pe Foc si Foc pe Apa. Aceasta secventa reprezinta diferite stadii de dezvoltare ale lumii incepand cu Cerul si Pamantul si incheindu-se cu Foc pe Apa.
 
 
Inspirat de aceasta secventa McKenna a desemnat valori matematice fiecarei dintre cele 384 de linii (jiao) ale celor 64 de hexagrame si a creat un grafic care dupa spusele sale ar coincide cu momentul producerii unor evenimente globale semnificative. 
 
Fiecare punct de maxim sau minim al graficului parea sa coincida cu un moment important al civilizatiei umane.
El a intitulat-o Teoria Undei Temporale. 
 
Se pare ca daca traducem cele 384 de linii ale hexagramelor in momente de timp, in conformitate cu aceasta teorie, vom descoperi momente importante din istoria pamantului.
 
El a plasat data de 21 decembrie 2012 ca fiind punctul final al graficului, situatie in care toate celelalte puncte de maxim sau minim corespund cu evenimentele importante din istoria umanitatii.

Prin urmare I Ching in sine nu a prezis ca lumea se va sfarsi la 21 decembrie 2012, in cel mai bun caz se poate spune ca a fost o sursa de inspiratie pentru McKennna pentru teoria sa. 
 
Semnificatia originala a ultimelor doua hexagrame nu are nimic de-a face cu sfarsitul lumii. Dimpotriva, ele sugereaza ca nu exista un sfarsit, pentru ca schimbarea nu este complet finalizata. Este ca si ciclurile importante din natura. 
 
Atunci cand cele patru anotimpuri ale unui an se incheie, incep alte patru anotimpuri. Prin urmare este gresit si incorect sa se afirme ca sfarsitul lumii a fost prevazut de I Ching.
 
 
Exista ceva in I Ching care sa fie asociat cu astfel de idei ale sfarsitului lumii? Credem ca cel mai relevant element este sistemul ”Principiile supreme ale ordinii mondiale” inventate de Shao Yong din Dinastia Sung. 
 
El a impartit Erele Umane in 64 de stadii in functie de cele 64 de hexagrame ale Regelui Wen, dar numarul d ani asociat fiecarei perioade este foarte mare. 
 
Dupa calculele lui, epoca actuala este in corelatie cu a 8-a hexagrama- Apa pe Pamant, care va dura 129600 de ani. Si ne aflam doar la mijlocul acestei perioade, mai avem inca 60.000 de ani pana la finalul civilizatiei umane corespunzatoare celei de-a 8-a hexagrame.

Prin urmare 2012 nu este nici pe departe sfarsitul lumii. Totusi, data solstitiului de iarna 21.12.2012 este o zi cu multiple elemente de apa puternica. 
 
Combinatia de elemente din acea zi cu apa puternica si o ciocnire intre dragon si caine, sugereaza o mare posibilitate de aparitie a cutremurelor si inundatiilor. Totusi, nu este nimic care sa sugereze ca va fi sfarsitul lumii.
 
Autor: GM Raymond Lo
Editare si adaptare : Maestru Feng Shui
Cristina Groza
www.fengshui-bp.ro/
Expert Garbo
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

CALM HEALING VASE BREATHING

Share/Bookmark

Conspiracy Theory S03E02 Death Ray



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Thursday, November 15, 2012

Codex - The legend of Quetzalcoatl



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Don Juan Matus -- The 4 natural enemies of a man of knowledge



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

The Origin of Internal Dialog-Don Juan Matus-Carlos Castaneda and others



Share

Jose Mujica: The world's poorest president donates 90% of his salary to charity.

PE CIND SI LA NOI???????

How's this as a man of the people: The president of Uruguay, José Mujica, has earned a nickname, "el presidente mas pobre" (translation: "poorest president"). 

The 77-year-old recently admitted to the Spanish newspaper El Mundo that he donates almost all of his presidential salary, making him the poorest, or, as Univision pointed out, most generous president, in the world. 

El presidente explained he receives $12,500 a month but keeps only $1,250. The public servant told the newspaper, "I do fine with that amount; I have to do fine because there are many Uruguayans who live with much less." 

He and his wife—a senator who also donates part of her salary—live in a farmhouse in Montevideo. 

His biggest expense is his Volkswagen Beetle, valued at $1,945. Perhaps not surprisingly, under the former guerrilla fighter, who was elected in 2010 as a member of the left-wing coalition, the Broad Front, the country has become known for being one of the least corrupt on the continent. 

Mujica has no bank accounts and no debt, and he enjoys one thing money can't buy: the companionship of his dog, Manuela. 

The Uruguayan is not the first president to donate his salary. U.S. President John F. Kennedy, who came from wealth, donated his salary when in office, as did President Herbert Hoover. 

Hoover, who grew up poor, decided to never accept money for public service, so he could not be accused of corruption. 

Link: http://news.yahoo.com/blogs/lookout/poorest-president-donates-90-salary-205125869.html — with A true leader, An example for other nations! What an inspiration!, 


 
 
 
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites