CURRENT MOON

Thursday, September 6, 2012

CALIGULA - Dance Sequence - Helen Mirren ◊ Malcolm McDowell



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Shaheen: There Is Something In The Pyramid "not Of This World"

Shaheen: There Is Something In The Pyramid "not Of This World"

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Worlds Pyramids Beaming Energy To Mysterious Space

Worlds Pyramids Beaming Energy To Mysterious Space

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

MISTERIOSUL MORMINT NR.10

BISERICA DOMNEASCĂ A BASARABILOR

MISTERIOSUL MORMÂNT NR. 10
Biserica domnească din Curtea de Argeș
În timp ce autocarele cu turişti se varsă la Mănăstirea lui Manole, mânate de ghizi grăbiţi, iar lumea n-are timp să se închine pentru că fotografiază, o minune rămâne ascunsă, în singurătate: este Biserica Domnească a Basarabilor.

Rarii trecători care au inspiraţia să-i treacă pragul devin fascinaţi: sub cupola întunecoasă, aureolele sfinţilor licăresc palid, a reproş. Sunt fresce de secol XIV, care l-ar face invidios şi pe Giotto.

Cu economie de mijloace, câteodată cu numai două culori (un albastru translucid şi un bej saturat, sticlos), meşterii au înfăţişat cetele îngereşti, iar feţele apostolilor au fost migălos construite.

Ici, o vezi pe Maica Domnului într-o ipostază aproape laică, ținându-și cu greu pântecul umflat, sub pulpanele hainei; colo, tâlharii din dreapta şi stânga lui Hristos îşi poartă crucile parcă dansând, dezvăluind o uluitoare anatomie.

Pe peretele de nord-est, un misterios graffiti anunţă şi datează moartea marelui Basarab Voievod.
Pilda bogatului care şi-a făcut casă
Nu se ştie cu exactitate cine a ridicat acest lăcaş şi nici în ce an a făcut-o. Pisania de deasupra uşii de intrare a fost distrusă acum 200 de ani.

Oricum, biserica se află în spaţiul Curţii Domneşti a Basarabilor, iar construcţia ei se pare că s-a întins pe zeci de ani, în perioada legendară a fondării Ţării Româneşti, de la sfârșitul secolului al XIII-lea şi până la jumătatea secolului al XIV-lea.

E o vreme a misterului. Unele tradiţii vorbesc despre descălecarea lui Negru Vodă, pe la 1215, un voievod din Făgăraş care a trecut munţii la Câmpulung, probabil în urma atacurilor cavalerilor teutoni, implantaţi în Ţara Bârsei la 1211 de regele ungar, Andrei al II-lea.

De la Câmpulung, el va străbate dealurile şi va fonda capitala, Curtea de Argeş.

De aici, legenda îşi dă frâu liber: Negru Vodă avea un cal înaripat, cu care îi bătea pe tătari, ridica stăvilare pe Dâmbovița ca să inunde valea în calea duşmanilor, răpea la hotarul Moldovei femei venite la târg (o nouă răpire a Sabinelor...), ridica fortăreţe în locuri inaccesibile (precum cea de la Cetăţeni) şi câte şi mai câte.

Ce reţin istoricii din legende? Că este posibil să fi existat mai mulţi domni ai locului, poate şefi cumani, poate voivozi veniţi peste munţi, care, pe fondul atacurilor tătarilor, ce au slăbit până la anihilare puterea Regatului Ungar, au unit mai multe căpetenii din văile de sub munte, constituind o structură politică feudală, numită Ţara Românească.

Oricum, istoria „oficială” începe după 1310, când boierii ţării îl aleg domn pe Basarab I, fiul lui Negru Vodă. De aici avem documente: „Cronica pictată de la Viena” povesteşte lupta lui Basarab I cu regele ungar Carol Robert de Anjou, la încă neidentificata Posadă.

După victoria valahilor, cu prada de război şi din comerţ, Curtea de Argeş înfloreşte. Suntem pe la 1330. Dinastia Basarabilor se întăreşte – întâiul născut al Domnului, Nicolae Alexandru , va ajunge să trateze cu noul rege al Ungariei, Ludovic, o vasalitate convenabilă. E şi timpul ridicării Bisericii Domneşti.

Lui Nicolae Alexandru îi va urma la tron fiul său, Vlaicu, al treilea Basarab, apoi dinastia va continua cu Radu I (zis cel Negru, în timpul căruia se va termina zugrăveala Bisericii domneşti), care a fost tatăl lui Mircea cel Bătrân. Apoi istoria se învaţă la şcoală.

Anii au trecut, nemiloşi peste Biserica Domnească. Multe au văzut bătrânele ziduri. Incendii, cutremure, inundaţii. Ba chiar restauratori nepricepuţi.

Pe la 1827, noii „ctitori” scot pardoseala de cărămidă, considerată prea modestă, strivesc pietrele mormintelor voievodale din sfântul lăcaş, jefuiesc tot ce le cade în mână, compromit zugrăveala.
Lespedea misteriosului mormânt nr. 10
Abia la începutul secolului XX, „Comisiunea Monumentelor Istorice” desemnează o echipă de savanţi, printre care şi marele Nicolae Iorga, care să cerceteze ce se mai poate salva.

Sunt înlăturate rândurile de cărămidă şi... surpriză! Apar 14 morminte, dintre care unul, mormântul nr. 10, este găsit intact!

Lespedea care-l acoperă nu poartă însă nici o inscripţie, ci doar un desen straniu – un Arbore al vieţii încununat de o stea cu 12 colţuri, formată din tot atâtea triunghiuri echilaterale.

În mijlocul stelei, alt simbol solar. Racla de piatră mai are săpată, la picioarele mortului, o cruce templieră şi la cap o Stea a lui David!
Cavalerul cu lebădă
Arheologii abia îşi ţin răsuflarea. Lespedea este trasă la o parte şi, din negrul mormânt, apare vedenia unui nobil cavaler. Pe cap poartă o diademă de mărgăritare, strânsă cu un lanţ de aur peste părul lung.

O tunică din mătase purpurie, veneţiană, împodobită cu zvastici, îi acoperă pieptul. Treizeci de nasturi de aur încheiau haina, strânsă la mâneci, la piept şi la gât cu mărgăritare.

Un guler de dantelă, lucrată în mătase şi aur, amintea de moda galantă a Apusului. Cavalerul era încins cu o centură brodată cu metal preţios, care se strângea cu o uluitoare pafta de aur, înfățișând un castel cu patru turnuri.

În faţă, pe smalţ albastru, o lebădă de argint cu cap de femeie strălucea enigmatic. Inele dăltuite cu litere latine se vedeau pe oasele descărnate ale mâinilor.

Apoi, deodată, în contact cu aerul, ţesăturile minunate s-au pulverizat, rămânând, ici-colo, câteva petice! Disperat, marele Iorga a căzut atunci în genunchi şi s-a rugat de iertare. Dar ireparabilul se produsese.
Paftaua centurii, în formă de castel, cu misterioasa lebădă cu cap de femeie
După ce au făcut fotografii, arheologii au adunat relicvele şi au plecat la Bucureşti. Nu vă luaţi după plăcuţa de plastic, anunțând lapidar că acolo a fost înhumat Vladislav Vlaicu...

În lipsa unor teste ADN şi a cercetării amănunţite a relicvelor, nici până astăzi nu se ştie sigur al cui este acest mormânt. Unii au crezut că măreţul Cavaler cu lebădă ar fi Radu Negru…

Se ştie însă cu siguranţă că Iorga i-ar fi zis Reginei Maria, care făcuse o pasiune pentru inelele Cavalerului:

„Majestate, lăsaţi-le! Sunt ale Dinastiei Basarab, nu ale Casei Hohenzollern - Sigmaringen”. Acestor inele o să le rezerv un articol separat, în viitorul apropiat.

Radu Negru? Sau mormântul este mai vechi? În lipsa datării cu C14, istoricii se mulţumesc cu speculaţii. Există însă şi alte chei cu care poţi să deschizi uşa misterului.

Analizând simbolurile înscrise pe obiectele din mormânt, anumiţi autori au făcut, de-a lungul ultimilor 80 de ani, afirmaţii uluitoare. Iată câteva dintre ele, aparținând scriitorului Vasile Lovinescu.
Floarea vieţii pe lespedea mormântului
În „Dacia hyperboreană”, Lovinescu propune următoarea teorie, în consonanţă cu scrierile lui B.P. Hașdeu, Ovid Densuşianu şi René Guénon:

Întemeierea Țărilor Române a fost făcută de iniţiaţi în vechile mistere, moştenite de la daci, care şi ei le-au căpătat anterior.

Până la anul 1300, când intră în istorie, Basarabii sunt o castă, nu o familie – casta sacerdotală a dacilor, „purtătorii de căciuli”, cum îi numea scriitorul antic Iordanes, supravieţuind 1000 de ani după retragerea aureliană, în Oltenia de sub munte şi în Haţeg.

Cavalerul cu lebădă este, la rândul lui, un iniţiat, emanând dintr-un centru hyperborean polar, întrucât pe sarcofag se află dăltuit Arborele vieţii, „Y”-ul sacru al lui Ianus, iar paftaua aminteşte că, în urmă cu 4000 de ani, Polul Ceresc era în Constelaţia lebedei sau a dragonului.

Mulţi domni ai noştri, până la Mihai Viteazul, au fost conştienţi de descendenţa lor, adăugându-și în faţa numelui particula „IO”, care înseamnă „Ianus” sau Ion Sânt Ion – „REGELE DACILOR”, o funcţie, aşa cum noi purtăm în faţa numelui titluri ca „ing.”, „prof.” sau „dr.”.

Iar Negru-Vodă (sau Radu-Negru) este tot o funcţie, existând mai mulţi domni care au purtat acest nume. Ţările Române (Moldova, Transilvania şi Ţara Românească) intră în istorie prin aceşti agenţi (Iancu Corvin, Dragoş şi Negru-Vodă) sub semnul Negrului, sub semnul lui Saturn.
O crucetemplieră pe mormântul unui domn ortodox?
Notă: În legendele germane, Cavalerul cu lebădă este Lohengrin, fiu al lui Parzival și cavaler al Graalului (Sfântului Graal).
>

cybershamans
(karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0Share/Bookmark

INCREDIBIL DAR ADEVARAT

Trebuie sa fii "specialist" britanic ca sa fii asa de tampit ???

95% dintre români înteleg spontan limba moldoveneasca
Un studiu demarat de comitetul pe probleme de lingvism al Uniunii Europene a relevat, în mod absolut surprinzator, ca 95.26% dintre români înteleg spontan limba oficiala a Republicii Moldova, respectiv, limba moldoveneasca.

Fenomenul este cu atât mai teribil, cu cât limba în cauza este, dupa cum probabil se cunoaste, una dintre cele mai noi limbi indo-europene, aparuta pe planeta de abia doua decenii, mai exact, în anul 1989.

Uluiti, cercetatorii britanici afirma ca singura explicatie plauzibila este ca românii sunt înzestrati genetic cu inteligenta deosebita, talent în comunicare si o profunda înclinatie spre limbi straine.

Un argument invocat în sprijinul acestei teorii este si acela ca procentul de 4.74% din populatie care nu manifesta o asemenea întelegere spontana este reprezentat de minoritati nationale, în special, ungare, care de asemenea, nu înteleg nici limba româna.

Studiul a fost demarat de autoritatile europene, în încercarea de a cuantifica necesarul de traducatori autorizati din limba româna, în "limba moldoveneasca".
Nu-i banc, dar e bun !......
UNIUNEA EUROPEANĂ
Iti sta mintea in loc !

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

A CAZUT UN DAC DE PE COLUMNA




Description:  http://story.casasfatului.ro/wp-content/uploads/2011/08/carti.jpg
Cărţile cărate peste munţi de Badea Cârţan au fost arse de autorităţile austro-ungare într-o cărămidărie din Braşov
BADEA CÂRŢAN, PĂSTORUL CĂRŢILOR
În noaptea de 4 iunie 1907, cerul Braşovului a fost luminat de o mare vâlvătaie. La cărămidăria lui Lajos Schmidt, focul a mistuit zeci de mii de cărţi şi ziare.

Toate erau ale ciobanului Gheorghe Cârţan. 76.621 de volume, operele unor clasici precum Eminescu, Coşbuc, Şincai, Bariţiu, Bălcescu s-au făcut scrum. Românii braşovenii au fost îngroziţi de barbaria autorităţilor maghiare care au distrus miile de cărţi.

Înrolat în razboiul de independenta



Badea Cârţan s-a născut în anul 1847 într-o familie de ciobani din Cârţişoara, sat de la poalele munţilor Fagărăşului. Primii ani din viaţă i-a petrecut păstorind turma parinţilor prin munţi. Transhumanţa l-a dus în câmpiile Bărăganului.

Aici va deprinde tainele cititului şi scrisului de la un student din Săcelele Braşovului, Ion Cotiga. În 1877 s-a înrolat ca voluntar în armata română, pentru a lupta în războiul de independenţă. A trebuit să treacă pe ascuns munţii pentru a ajunge în trupele române.

După terminarea războiului s-a întors în satul natal. Imediat s-a încorporat în Compania 19, regimentul 2 din Făgăraş. A dezertat, dar s-a întors la unitatea militară după câteva săptămîni. Pentru că a fugit, a fost închis trei luni.

100.000 de carti pentru ardeleni



După eliberarea din armată, între anii 1881-1890, a făcut mai multe drumuri peste Carpaţi şi chiar a vrut să deschidă o bibliotecă. În 1896 a cumpărat de la un căpitan două căruţe cu cărţi şi ziare. Pentru a-şi procura cît mai multe cărţi şi-a vândut cele 1.000 de oi pe care le avea.

A vizitat şcoli, universităţi, biblioteci, mănăstiri, redacţiile unor ziare. S-a întîlnit cu oamenii de cultură ai vremii, printre care Caragiale, Coşbuc, Nicolae Iorga şi Take Ionescu. Scopul lui era să adune cărţi în limba română pe care să le răspândească în Transilvania ocupată. A reuşit să aducă peste 100.000 de volume.

„A cazut un dac de pe Columna“



La 3 ianuarie 1896, pe ger şi viscol, Gheorghe a ieşit din bordei cu straiţa în spate. Timp de 43 de zile a mers neîntrerupt. Pentru a ajunge la Roma şi-a rupt patru perechi de opinici. Mânca pîine uscată înmuiată în apă. În cele din urmă, şi-a văzut visul cu ochii.

Columna lui Traian. Din traistă a scos un pumn de pamînt românesc, unul de grâu şi unul de sare. Le-a pus la baza impozantului edificiu. Vlăguit şi flamând, a adormit. A fost trezit brusc de strigătele unui jandarm italian.

„Excelenţă, un dac a căzut de pe Columnă“, s-a adresat jandarmul primarului Romei. Asemănarea cu dacii de pe monument era izbitoare.

Banchet în cinstea sa dat de un marchiz



Timp de doua săptămâni, a fost primit cu mare fast de oficialităţile locale. Marchizul Pandolfi a dat un banchet în onoarea sa. Scriitorul Duiliu Zamfirescu, care era pe atunci ministrul României la Roma, l-a prezentat personalităţilor italiene.

La Vatican, întrebat fiind care-i este naţia, răspunde: „civis Romanus sum”. La Roma este din nou încãrcat cu cărti, i se dă bilet de tren ca sã se întoarcã acasă, dar el mai vizitează înainte Neapole, Pompei, Bologna, Padova şi Veneţia.

Considerat agitator de guvernul de la Budapesta



După călătoria la Roma, Badea Cârţan a fost arestat de o patrulă de jandarmi din Arpaşul de Jos, sub acuzaţia că răspândeşte cărţi interzise de autorităţi. A fost eliberat, dar autorităţile au rămas cu ochii pe el. Guvernul de la Budapesta vedea în el un „agitator, un conspirator şi un aţâtător“, o primejdie pentru existenţa statului.

Politia austro-ungară nu-i permite să răspândească cărtile în Transilvania. Supărat îşi vinde oile: nu mai e cioban, a devenit om politic. Pe afişul reprezentaţiei circului din Bucureşti stă scris drept reclamă: „Va asista ciobanul român care a mers pe jos până la Roma”.

Carte cu autograf de la Regina României



Se duce din nou la Viena, dar nu obţine audienţă la Impãrat. Trece apoi în Italia, viziteazã Franţa şi la întoarcere se opreşte la Zurich, „cel mai frumos şi mai chibzuit oraş din lume”.

La Sigmaringen este primit de mama Regelui Carol I şi de fratele acestuia. Întors în ţară este primit de Rege şi Regină la Peleş. Carmen-Sylva îi dăruieşte un volum din operele personale cu dedicaţie. Se fotografiază între Rege şi Regină, el cu un pas mai înainte, sprijinindu-se în bâtã.

S-a scaldat în Iordan



Cum ajunsese la originele latinităţii noastre, aşa vrea să ajungă şi la începuturile crestinătăţii. Pleacă la Ierusalim. Până la Tarigrad are bilet de vapor, mai departe munceşte pe un vapor rusesc care-l duce până la Yaffa.

Pornind spre Ierusalim, apostoleste, cum îi era obiceiul, e atacat de niste banditi cãrora nu are ce le da decât o sfântă de bătaie cu ciomagul lui ciobănesc.

La Ierusalim îl aşteaptă o mare deziluzie: dărâmături şi mizerie. Se scaldă în apa Iordanului. În apă până la gât se trezeste cântând: „În Iordan botezându-Te Tu Doamne…”

Carţi cu coperti înlocuite



La revenire în satul natal, aduce în desaga de cioban noi cărţi în limba română. Pentru a înşela vigilenţa grănicerilor, cărţile de cultură şi istorie românească erau trecute peste munţi sub coperţi false.

„Neamul Românesc“ a purtat pe rând numele de „Iarna“ sau „Primăvara“, iar „Istoria Românilor“ a lui Iorga era ascunsă sub coperta unei cărţi de agricultură „Cultura cartofilor“.

Încercând să stopeze cu orice preţ răspîndirea culturii româneşti, autorităţile din Ardeal interziseseră pînă şi foiţele de ţigări care purtau numele de producator „Cuza“.

Aruncat în temnita de doua ori, la Brasov



În 15 septembrie, 1903, trecând prin oraşul Braşov cu cărţile în spate, Badea Cârţan a fost văzut de căpitanul oraşului Braşov, Farkas Lup, care l-a arestat şi aruncat pentru două luni în temniţă.

În timp ce era întemniţat la Braşov, prim-pretorul din Predeal, Simon Béla, l-a sesizat pe prefectul de Braşov, care a ordonat şi organizat o percheziţie în Cârţişoara. Autorităţile venite de la Braşov au spart uşa casei ţărăneşti şi au intrat înăuntru.

Numeroasele cărţi aduse de Badea Cârţan au fost încărcate şi aduse la Braşov. După două luni, ieşit din temniţă, s-o dus la autorităţi să-şi ceară drepturile. Din nou a fost aruncat în temniţă pentru încă o lună de zile.

Peste 76.000 de carţi inventariate la Brasov



A stat închis până la sfârşitul anului 1903, în timp ce organele poliţieneşti din Braşov începeau o complicată muncă de inventariere a impresionantului număr de peste 76.000 de cărţi şi tipărituri confiscate.

Operaţia înregistrării cărţilor găsite la domiciliul său a durat până în octombrie 1905; din ea au rezultat trei registre compacte într-un volum de 275 de file, în care sunt consemnate „4.858 de cărţi în 76.621 de volume, foi volante şi alte tipărituri”. Inventarierea a fost făcută de Orz György, un funcţionar al Ministerului de Interne venit din Budapesta.

Sub supravegherea jandarmilor



La 12 octombrie, acelaşi Simon Béla, prim-pretorul din Predeal, localitatea de graniţă pe unde erau traficate cărţile, atrage atenţia prefectului că „Gheorghe Cârţan are în magazia căilor ferate române circa 10 maji (1000 kg – n.n.) de cărţi pe care le-am ţinut sub continuă observaţie.

În lunile din urmă m-am convins că jumătate din stocul acesta lipseşte din magazie pe care, probabil, le-a trecut prin contrabandă în Ungaria”. În continuare, arată că patrula de jandarmi care-l urmărea nu l-a putut surprinde asupra faptului.

La rândul său prefectul raportează Ministerului de interne această veste, adăugând că prin jandarmerie va asigura o severă supraveghere”.

„Conţinut instigator”



În 28 februarie, 1905, delegatul ministerial, Huszár Antál, raportează primului ministru, Tisza Istvan, că a examinat cele 76 de mii de tipărituri depozitate la căpitănia oraşului Braşov, din care a ales, 268 de exemplare de cărţi „al căror conţinut instigator după toate probabilităţile e îndreptat împotriva statului”…

În 13 ianuarie 1906, arestat din nou pentru instigare, a fost trimis în faţa Tribunalului Braşov. La 18 iunie 1906, Procuratura din Braşov, cu adresa nr. 4737 cere tribunului din localitate să dezbată şi problema distrugerii publicaţiilor care au un conţinut instigator şi răzvrătitor.

„Ratiuni politice”



Apărătorul ţăranului din Cârţişoara este avocatul Eugen Lemeni. „De mic copil am învăţat de la parinţii mei să respect întotdeauna legile ţării şi să nu mă judec cu nimeni. Mie nu mi-a spus nimeni că nu este admis să am cărţi.

Dimpotrivă, pretorii care mi-au văzut biblioteca mi-au spus că fac un lucru bun, folositor, adunând cărţi”, spunea ciobanul în faţa instanţei. N-a fost condamnat, guvernul de la Budapesta invocând „raţiuni politice“. În schimb, cărţile au fost arse.

Carti arse la o caramidarie din Brasov



La 4 iunie 1907 şeful chesturii poliţiei, căpitanul Farkas M. raporta stăpânului său, groful Mikeş Zsigmond: „toate cărţile şi imprimatele de la Gheorghe Cârţan au fost transportate sub pază şi în prezenţa mea de către căruţaşul Schmidt Lajos la fabrica de cărămizi «Schmidt şi soţii”, unde au fost arse”.

O mică parte a cărţilor aduse cu desaga de Badea Cârţan, precum şi opincile sale călătoare şi alte obiecte interesante, se află astăzi la muzeul înfiinţat în casa memorială de la Cârţişoara.

Înmormântat la Sinaia



În toamna anului 1910, la o vârstă de peste 60 de ani, îşi mai încearcă opincile pe munţi. Îl prinde însă iarna şi străbate cu greu nămeţii. Era pentru prima dată că nu purta cărţi. Ajunge în sfârşit acasă.

„M-oi spovedi creştineşte, spune el, dar tot n-oi muri aici. Vreau să mor dincolo în ţara liberă”. În vara anului 1911, porneşte cu un nepot să treacă munţii dincolo. Avea să fie pentru ultima oară.

Ajuns la Poiana Tapului e cu totul sfârsit. Internat în sanatoriul din localitate, a murit de plămâni pe 7 august 1911. „Doarme visând la înfrăţirea neamului“, scrie pe mormântul său din Sinaia. In august 2011 s-au împlinit 100 de ani de la moartea sa, evenimentul trecind neobservat la Bucuresti.

„Eu cerşesc lumină, pentru cei ţinuţi în întuneric”
Gheorghe Cârţan


Un fanatic taran român


Gheorghe Cârţan a fost numit de Nicolae Iorga „un fanatic ţăran român al romantismului naţional“.

Ciobanul din Cârţişoara a călătorit pe jos până în Italia, Franţa, Germania, Grecia, Spania, Belgia, Macedonia, Viena şi Ierusalim, aducând în satul natal zeci de mii de cărţi scrise în limba română.

„Precum adunam oile, adunam slovele. Tare-mi plăcea să citesc, de credeam că-s împărat“, avea să se confeseze Gheorghe unui ziar din România.


Data de nastere controversata


La Muzeul Ţării Făgăraşului, anul naşterii lui Badea Cârţan este trecut 1847. În schimb, la muzeul din Cârţişoara el figurează ca născut în 1849.

Ştefan Suciu, fost director la Arhivele Statului Braşov, a găsit documentul prin care preotul Victor Vulcan atesta că Gheorghe Cârţan s-a născut în anul 1847. Ştefan Suciu a scris cartea „Procesul lui Badea Cârţan“.


Muzeu si casa memoriala


În satul Cârţişoara, locul de unde Badea Cârţan a plecat în pelerinajele sale, este amenajat un muzeu şi o casă memorială. Primele obiecte pentru muzeu au fost strânse începând din 1960 de către secretarul primăriei şi preotul local.

Muzeul cuprinde o colecţie de icoane pe sticlă ale pictorilor populari, cărţi rămase de la Badea Cârţan, gospodăria ţărănească de la mijlocul secolului al XIX-lea, compusă din casă şi şură, dotată cu mobilierul specific zonei şi perioadei, o colecţie de fotografii vechi reprezentând portul popular din secolele al XIX-lea şi al XX-lea, lăzi de zestre executate de meşteri locali în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, ceramica lucrată de meşteri olari din comună.


PRIMIT PE EMAIL, DACA STITI SURSA VA ROG SA MI-O COMUNICATI!!!


cybershamans
(karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Wednesday, September 5, 2012

นารีผลมีจริงหรือ-NAREE POND-THE FAIRIES FROM THE TREES(THAI)



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Enorme base en la Luna Febrero 2012



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

WW-BANKS FUND LARGEST GEOGLYPH IN THE WORLD


BAPHOMET ?? POINTING TO 2 ORBS...VIRGO AND THE 2 SUNS?

It opens today in Northumberland and launched by the Monarchy too... What does it mean?... its said its to depict ancient knowledge of the surrounding barrow mounds and the naked woman found on artifacts..


MIERCUREA FARA CUVINTE(WORDLESS WEDNESDAY) NE VINE DE LA CARMEN

cybershamans
(karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Yasmin Levy - Grito -Unreleased version - 2005

Era - The Legend

Tuesday, September 4, 2012

orchestra of fes & farid ayyaz - Qawwals, Arabo-Andalus and Sufis at Fe...



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Fes Festival of World Sacred Music Sufi Songs of Morocco



Share/Bookmark

Mrs. Brown's Hen Party Cock-Up



Share/Bookmark

Femeia, agentul lui Satan. Partea I: fundamentele medicale

SURSA DAILY COTCODAC


George Damian

S-a pierdut înţelepciunea medievală, acea înţelepciune care i-a propulsat pe europeni deasupra tuturor. Cine ştie din ce veştejire a bărbăţiei, de unde a pornit această ofilire a lujerului care altă dată stătea mândru şi neînduplecat? Sfântul Augustin ştia ce ştia când spunea cu deznădejde „inter urinam et faeces nascimur…”

Ştiinţa medicală medievală a stabilit cât se poate de clar handicapurile femeii. Medicul Johannes Wieder scria, pe la 1500: „Platon pare a se îndoi cu destulă curtenie unde anume trebuie aşezate femeile, ori în rândul oamenilor, ori în rândul animalelor?”

Acest dubiu a persistat multe secole – susţinut şi de tendinţa femeilor de a cere bărbaţilor să se împerecheze precum animalele. Efectele juridice ale acestei îndoieli le vom vedea în părţile următoare ale acestui text destinat revenirii la adevăratele origini ale bărbăţiei europene.

Medicul regilor Franţei, Ambroise Pare, a descris limpede problemele medicale fundamentale: „Femeia are întotdeauna mai puţină căldură decât bărbatul … părţile spermatice ale acesteia sunt mai reci şi mai moi şi mai puţin uscate decât ale bărbatului”. Toată lumea ştie şi în ziua de azi că uscat şi cald e mai bine decât umed şi rece.

Acelaşi Ambroise Pare explică de ce organele sexuale ale femeii sunt în interior: datorită „imbecilităţii naturii feminine care nu a putut scoate şi arunca afară zisele părţi, ca la bărbat”. În orice caz, „pruncul mascul este mai izbutit şi mai desăvârşit decât femela”.

Alt medic francez contemporan cu Pare, Laurent Joubert, oferea explicaţia completă: „Dacă materia nu-i aşadar îndeajuns de corespunzătoare şi de convenabilă ca să formeze dintr-însa un băiat, atunci face o femelă, care este un mascul mutilat şi imperfect”.

Dar cum se ajunge la această materie necorespunzătoare? Tot Laurent Joubert ne lămureşte: sămânţa în sine este indiferentă şi este convertită în corp masculin sau feminin în funcţie de dispoziţiile matricei.

Există cazuri în care o sămânţă, deşi este aptă să formeze un mascul „degenerează deseori în femelă datorită răcelii şi umidităţii matricei”. Nu li se poate tăgădui medicilor medievali talentul literar şi puterea descrierilor – „matricea poate fi foarte umedă din pricina umorii care bălteşte în jurul ei ca un iaz”, ne avertizează Laurent Joubert.

Încheiem această primă parte cu vorbele nemuritorului Petrarca: „Femeia e un adevărat diavol, o duşmancă a liniştii, un izvor de sâcâieli, un prilej de gâlcevi de care bărbatul trebuie să se ţine deoparte dacă vrea să trăiască în tihnă.

Însoară-se cei care găsesc vreun farmec în tovărăşia unei neveste. Noi înşine, dacă ne va sta în puteri, ne vom nemuri numele prin talent şi nu prin căsnicie, prin cărţi şi nu prin copii, cu ajutorul virtuţii şi nu cu acela al unei femei”.


cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Man Made Ancient Pyramids Found on Antarctica

A team of explorers is claiming that they have found evidence of at least three ancient man made pyramids on Antarctica!

Can it be possible that Antarctica was once warm enough in the recent past to actually have had an ancient civilization living there? And even more perplexing is the question of if an advanced culture did develop there, are there any structures still remaining that are buried underneath the ice?

Amazingly a team of researchers is making the claim that they have found evidence of several ancient pyramids on the ice covered continent of Antarctica.

So far, the team has not released much information on their discovery although a few pictures have been leaked on the internet recently. I will let you be the judge on if these pictures truly display artificial pyramids or just the rocky tops of mountains but the images are intriguing and definitely warrant further research in my opinion. Three of the images are shown below.

Besides these images, the team is remaining pretty silent with their discovery until more research can be conducted on these pyramids. I was able to obtain some small bits of information from a friend of one of the team members though.

The team is made up of 8 explorers from America and several European countries. Two of the pyramid structures were found approximately 10 miles inland while the third one was very close to the coastline.

The team is currently planning an expedition to physically reach at least one of the pyramids to determine if it is natural or artificial. No time frame was given as to when this expedition will be taking place though.


Read more: http://scienceray.com/biology/man-made-ancient-pyramids-found-on-antarctica/#ixzz25UHLvtfC


cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Monday, September 3, 2012

Hidden Planet Inside the Pyramid of Giza



Share

TOATE RETETELE PE CARE LE DORESTI



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Not Without My Daughter (1991) - Directed by Brian Gilbert



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

The best of Mozart -PINK MONDAYS



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites