CURRENT MOON

Wednesday, December 19, 2012

MISTERELE DE LA BUŞTENI

MISTERELE DE LA BUŞTENI Buşteni, poarta Bucegilor
 
Despre Buşteni, oraşul supranumit "Poarta Bucegilor”, se spune că ar fi amplasat într-un câmp de energie care ţine de Vârful Omu. 
 
Conform legendelor locale, în zona Buşteniului există mai multe locuri care au câte un flux de energie pozitivă. Ca exemple, pot fi menţionate cunoscutul Sfinx din Bucegi, Babele, dar şi Castelul Cantacuzino. 
 
De-a lungul timpului, numeroase întâmplări stranii au avut loc în această zonă, iar martorii au surprins cu aparatele de fotografiat tot felul de anomalii.
Şoseaua cu lumini

Pe drumul care duce de la Gura Diham spre Buşteni există o porţiune mărginită de pădure, unde automo­biliştii accelerează mereu maşinile, pentru a trece cât mai re­pe­de de acel loc. 
 
Sea­ra, pe această por­ţiune aflată pe par­tea dreaptă a şo­se­lei, mulţi dintre cei care parcurg acest drum afirmă că sunt urmăriţi din­tre copaci de nişte lumini stranii.
 
 Cei mai îndrăzneţi au oprit maşinile, s-au înarmat cu lan­terne şi s-au apro­piat de pă­du­re, pentru a vedea ce este acolo, dar n-au descoperit ni­mic, deşi luminile stranii sunt însoţite adesea de sunete, de parcă ar fi cine­va în pădure.

Dar luminile stra­nii nu sunt sin­gura anomalie din zonă. Pornind din Buşteni pe anu­mi­te trasee montane, se poate ajunge la "Piatra de mor­mânt”, la "locul de adunare al piticilor” sau "la capul de dinozaur”. 
 
Pia­­­tra de mormânt este o piatră groasă, dreptun­ghiu­lară, similară cu lespezile care acopereau sarcofagele din trecut. 
 
După atingerea pietrei, mulţi oameni (în special femei) se simt rău, acele busolelor puse pe piatră se mişcă în derivă fără a mai indica nordul, iar aparatura electrică nu mai funcţionează, deşi după îndepărtarea de piatră îşi reia funcţiile normale. 
 
Locul de adunare al piticilor este format dintr-un număr de scaune de piatră foarte mici, amplasate în cerc, ce par destinate unor fiinţe de statură foarte mică. 
 
Cât despre capul de dino­zaur, este evitat de către toţi ciobanii care îşi duc tur­mele la păscut, pe motivul că acesta îşi cere jertfa, şi de câte ori un păstor îşi duce oile pe acolo, câteva din ele mor la scurt timp.
Castelul cu fantome
MISTERELE DE LA BUŞTENICapul de mort
 
MISTERELE DE LA BUŞTENIBabele
 
MISTERELE DE LA BUŞTENIHarta locurilor cu activitate paranormală din zona Buşteni
 
Pe o listă a amatorilor de senzaţii tari, Castelul Can­ta­cuzino figurează printre locurile bântuite ale Ro­mâ­niei. Numeroşi turişti care au făcut fotografii în interio­rul lui sau pe domeniul acestuia au surprins în poze nişte formaţiuni globulare luminoase. 
 
Castelul este cu­noscut pentru istoria tumultuoasă a familiei Can­tacuzino şi pentru nu­meroşii membri ai acesteia care au mu­rit în condiţii vio­lente, unii chiar de­ca­pitaţi. În pa­ra­nor­mal, formaţiunile glo­bulare se numesc "orbi”. 
 
Un orb este autentic dacă emite lumină proprie, dacă are o formă perfect sfe­rică, dacă are o traiectorie clară de zbor şi dacă în faţa aparatului de fotografiat nu există surse de lumină care prin expunere ar putea produce în poză anomalii de tip orb.

Întâmplarea care va fi relatată în cele ce urmează a avut loc în anul 2010, pe data de 15 august, zi în care creş­tinii ortodocşi celebrează Adormirea Maicii Dom­nului. 
 
Unele credinţe populare spun despre femeile care poartă numele de Maria că nu este bine să îşi sărbătorească cu prea mult fast ziua numelui la această dată, ţinând cont că această zi comemorează moartea Fecioarei Maria.

Cu câteva zile înainte de 15 august, două femei, una dintre ele purtând numele de Maria, au hotărât să plece la Buşteni, pentru a petrece acolo sfâr­şitul de săptă­mână şi pentru a sărbători ziua ono­mas­tică. 
 
Ajunse în staţiune, au fost cazate într-o casă despre care aveau să afle ulterior că fusese construită pe fostul domeniu al castelului familiei Cantacuzino.
 
 Curioase să vadă clă­direa, care fusese introdusă în circuitul tu­ristic, au por­nit spre ea în dimineaţa zilei de 15 august.
Iată relatarea Mariei:
 
 "Dimineaţa însorită nu a dat nici un indiciu cu privire la posibile incidente neplă­cute. 
 
 
 
 
Ajunse la castel, am aşteptat cu răbdare să se strângă întreg grupul de turişti şi, când ghida a venit, aceasta ne-a povestit printre altele des­pre morţile subite şi violente pe care le-au suferit nu­meroşi membri ai familiei Cantacu­zino. 
 
Fără să ne con­centrăm prea mult pe acest as­pect, îm­preună cu întreg gru­pul, am însoţit ghida în vizita propriu-zisă a castelului. 
 
Doam­­­na a continuat cu ex­pli­caţiile referi­toare la istoria şi arhitectura castelului, cons­truit în stil brân­covenesc, asemănător cu cel al castelului Mo­go­şoaia. 
 
Ama­bilă, ghida a in­vitat apoi pe toţi vizita­torii să facă poze după pofta inimii, deocam­da­tă la cas­tel neexis­tând taxă pentru po­zat. La fel ca ceilalţi turişti, pri­e­tena cu care ple­casem din Bucu­reşti a urmat în­demnul şi a în­ceput să facă poze cu un aparat foto digital. 
 
Când am intrat în una din camerele prin­ci­pale ale castelului am fost copleşite amândouă de un sen­ti­ment de liniş­te desăvârşită. Apoi, pline de sur­prindere, am observat că în prima poză fă­cută aici a apărut sau, mai bine zis, "s-a arătat” o sferă lumi­noasă, cu tentă uşor albăs­truie. 
 
După termi­narea vizi­tei, ne-am hotărât să o în­trebăm pe doamna care ne fusese ghid despre posibile bântuiri sau fenomene inex­plicabile care ar fi avut loc între zidurile cas­telului. 
 
Doamna a răspuns că nu cu­noaşte nici o po­veste în acest sens şi glumind, ne-a spus că dânsa chiar s-ar bucura dacă ar fi să întâl­nească fantomele Cantacu­zinilor, deoarece ar avea şansa să le pună câteva întrebări. 
 
Cu aceste cuvinte, ne-am încheiat vi­zita la castel şi ne-am întors la casa în care stăteam, casă afla­tă, după cum am mai spus, pe fostul domeniu al castelului”.
O altă "pădure Baciu”?
MISTERELE DE LA BUŞTENIFaţada Castelului Cantacuzino
 
Peripeţiile nu s-au încheiat cu globul luminos sur­prins în poza făcută la castel. Maria D. povesteşte în con­tinuare: 
 
"Acasă, am mai stat ceva vreme de vorbă, apoi, deşi nu ne era somn, am hotărât să stingem lu­mi­na, în speranţa că vom reuşi să adormim. Somnul nu venea însă aşa de uşor, aşa că am petrecut multă vre­me vorbind, până când ceasul a arătat ora trei dimi­neaţa. 
 
Atunci, de undeva din dreptul geamului acoperit de draperie, s-a auzit foarte tare şi foarte clar un urlet ca de animal care, încetul cu încetul, s-a transformat într-un urlet de copil. 
 
Sunetul a durat destul de puţin, dar intensitatea sa a fost pur şi simplu stranie, el fiind foarte puternic, ca şi cum ar fi fost amplificat. Înfri­co­şate, am lăsat aprinsă o veioză ca să lumineze camera pe toată durata nopţii. Când, într-un final, am adormit, curentul electric a căzut în toată zona.
 
 Dimineaţa, veioza nu mai lumina şi am aflat de la vecini ce se întâmplase. În acea zi, eu am insistat să mergem la o bi­serică din centrul oraşului, dar cum curentul era căzut, trebuia aşteptat electricia­nul care avea să vină să reme­dieze problema. 
 
Între timp, ne-am hotărât să coman­dăm pizza, pentru a putea pleca apoi repede la biserică. Electri­cianul a venit şi a remediat pro­blema, dar, din acel moment, au început o serie de evenimente care parcă erau menite să ne îm­piedice să ajungem la bise­rică. 
 
Compania de pizza la domiciliu nu avea maşină de livrări în acea dimi­­neaţă, aşa că pizza coman­dată a fost trimisă cu taxiul, dar a ajuns la altă adresă. A trebuit să aşteptăm mai mult de o oră până a sosit şi am mâncat, după care prietenei mele i s-a făcut foarte rău, din senin. 
 
Starea de rău a durat şi ea în jur de o oră, după care am plecat în sfârşit la biserică. Ajunse acolo, eu am vorbit cu un preot care a rostit o rugăciune specială şi apoi, amândouă, am aprins câte o lumânare. 
 
Am intrat apoi într-un maga­zin, să cumpărăm nişte beţişoare parfu­mate, ştiind că mirosurile puternice alungă spiritele rele. Noaptea atât de agitată ne înfri­co­şase pe amân­do­uă. Imediat după a­ceas­ta, prie­te­nei mele i s-a făcut iar rău şi a trebuit să ne întoar­cem cât mai repede acasă cu ta­xiul. 
 
Ajun­se la vilă, ami­ca mea, de­şi încă se mai simţea rău, a aprins trei be­ţişoare parfumate din cele cumpărate anterior şi a început să răs­pândească mi­­rosul acestora prin casă. 
 
Imediat după ce a terminat, starea de rău a dispărut la fel de subit cum a venit. Din acel mo­ment, nu s-a mai în­tâmplat nimic stra­niu şi a­mân­două ne-am pu­tut bucura liniş­ti­te de ultimele zile ale şederii noas­tre în Buşteni.
MISTERELE DE LA BUŞTENILuminile stranii care apar în fotografii
 
MISTERELE DE LA BUŞTENI
 
La câte­va zile după în­toar­ce­rea în Bucu­reşti, am primit un telefon de la amica mea, care mi-a spus că a scos toate po­ze­le din aparatul foto şi că într-o altă foto­grafie făcută din grădina Castelului Can­ta­cu­zino mai apă­rea ce­va inexplicabil. 
 
Este vorba despre o poză care surprinde panorama oraşului Buşteni, cu munţii acoperiţi de pădure pe fundal. În faţa munţilor, dea­supra brazilor care îi acopereau, se vedea clar o silue­tă neagră, cu o formă sinistră, care plutea. 
 
Intrigată, prietena mea a trimis poza unui spe­cialist care a spus că nu poate fi vorba de vreo pasăre sau de vreo murdărie aflată pe lentila apa­ratului. A mai spus că şansele sunt foarte mari ca poza să fi surprins o ma­ni­­fes­tare para­nor­ma­lă au­ten­tică”.
În ce priveşte sfe­rele luminoase care apar în fotografii, e­xis­tă mai multe teo­rii cu privire la ori­gi­nea lor. 
 
 
Cea mai popu­lară dintre ele afirmă că aceste sfere luminoa­se sunt forme prin care diverse spi­rite şi en­tităţi se manifestă pentru a-şi face cu­nos­­cută prezen­ţa.

La relatarea ante­rioară, Maria D. adau­gă: "Pe strada Gheorghe Doja din Buşteni, în capătul opus Castelului Cantacuzino, există un teren cu un mic deal care duce pe muntele acoperit de copaci. 
 
În această zonă se petrec numeroase fenomene inexplicabile. În luna septembrie a anului 2012, am avut ocazia să merg de câteva ori pe acolo şi să fac mai multe poze. 
 
În multe dintre ele au apărut sfere luminoase care pluteau deasupra terenului sau printre copaci. În plus, în două dintre ele au apărut nişte lumini inexplicabile, care pluteau printre copaci în locuri unde cu ochiul liber văzusem clar că nu era nimic.
 
 În faţa obiectivului aparatului foto nu exista nimic care să se reflecte sau care să genereze lumină”. Acest fenomen a fost ra­portat de mulţi turişti şi localnici, care susţin că în anumite zone din Buşteni sunt urmăriţi de lumini ciu­date, fără sursă vizibilă. 
 
În alte cazuri, aceste lumini nu pot fi văzute cu ochiul liber, dar apar în poze plu­tind deasupra sau printre copaci. Fenomenul este si­milar cu mărturiile ce­lor care au vizitat pădurea Ho­ia-Baciu de lângă Cluj unde, de asemenea, au apă­rut astfel de lumini pluti­toare în poze.
Fisura Albastră

O altă ciudăţenie des­pre care se vor­beşte mult în zona Bu­cegilor sunt porta­lurile. Au fost destule cazuri în care turişti aflaţi în Valea Urlă­to­rii au declarat că au în­tâlnit oameni com­plet dezorientaţi, care fie nu ştiau deloc un­de se află, fie credeau că se află în alte lo­curi. 
 
Buşteniul e plin de poveşti despre e­xis­tenţa unor porta­luri care leagă Valea Urlătorii de Valea Albă sau de Valea Cer­­bului.
Alte apariţii şi por­taluri au fost ra­por­tate în zona cu­nos­cută sub denumi­rea de Fisura Albas­tră. 
 
Vârful Caraiman şi Vârful Coştila nu sunt unite, în­tre ele existând această vale strâmtă, care este cu­noscută pentru fenomenele paranormale care se petrec în ea. Dar, probabil, unul dintre cele mai periculoase fenomene paranormale din zona Bucegilor este căra­rea ireală. 
 
Dacă se merge pe Valea Comorii şi se urcă pe Jepii Mici, se poa­te ajunge în zona unde se petrece un alt fenomen ciudat. Este vorba de o că­ra­re care nu există în realitate, dar care, uneori, în anumite condiţii, se for­mea­ză apărând paralel cu cărarea adevă­ra­tă. 
 
Această cărare ire­ală este mică, ea măsurând în jur de aproximativ 20 de centimetri, şi toţi cei care părăsesc căra­rea adevărată şi a­jung să meargă pe cea ireală mor sau dispar pentru tot­deauna.
MISTERELE DE LA BUŞTENISfera luminoasă apărută în poză la Castelul Cantacuzino
 

Pe vârfurile Bu­ce­gilor au fost în­re­gistrate nivele mari ale radiaţiilor care nu au putut fi expli­cate. În par­tea de est a masivului Bucegi, se află zona numită Şap­te Izvoare. În urma cercetărilor făcute pe probe de apă recoltate de aici, s-a dovedit că încărcătura de bacterii este zero, lucru unic pe glob. 
 
Lo­cul se numeşte "Zona nemuririi”, iar legendele vorbesc despre un sistem de tuneluri subterane, care circulă pe sub munţi. Cine să creadă că un loc turistic aşa de popular ca Buşteniul e, totodată, aşa de... pa­ra­normal.
 

 
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

0 comments:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites