CURRENT MOON

Saturday, August 20, 2011

REMEDII CELTICE* Ierburile Sfantului Ioan Botezatorul *

REMEDII CELTICE* Ierburile Sfantului Ioan Botezatorul *
Sunatoarea

(Hypericum Perforatum)

Semn planetar: Soarele

Florile galben-aurii ale plantei, cu staminele lor drepte ca niste raze, sunt o imagine vegetala a soarelui. Din cauza asta, druizii au si pus Sunatoarea sub semnul astrului zilei, care trezeste in oameni constiinta de sine, stapanindu-le inima si sistemul imunitar.

Rostul acestei plante asa de luminoase ca infatisare este sa incalzeasca sufletul si sa limpezeasca boala, oriunde s-ar afla.

In plus, culoarea rosie a ceaiului si a uleiului de sunatoare a fost interpretata ca semn de similitudine cu sangele si cu puterea de a vindeca infectiile si inflamatiile.

Cu atatea talente, nu e, deci, nici o mirare, ca in vremurile crestine, Sunatoarea (numita si iarba Sfantului Ioan) a fost pusa sub puterea acestuia.

Insusiri medicale

Devenita astazi un panaceu aproape universal, pe vremea celtilor, Sunatoarea se folosea mai ales pentru alungarea depresiilor si calmarea migrenelor, iar pe cale externa, contra arsurilor, ranilor, cicatricelor rezistente si contra reumatismului.

Indicatii terapeutice

Uz intern:

* Depresii, dureri de cap, migrene acute
Reteta: 2 lingurite de planta uscata se oparesc cu 200 ml apa. Se lasa la infuzat 15 minute, in vas acoperit. Se strecoara. Se beau trei cani pe zi, inainte de mesele principale.

* Cistite, congestii hepatice, insuficienta cardiaca si circulatorie, boli infectioase
Reteta: o lingurita de planta, bine maruntita, se opareste cu o cana de apa clocotita. Se lasa 15 minute, apoi se strecoara. Se beau trei cani pe zi.

Uz extern:

* Reumatism, inflamatii ale membrelor - sciatica, nevralgii
Se fac masaje ale zonelor dureroase cu ulei de sunatoare (vezi reteta mai jos).

* Pericol de "ruperi" la nasteri
Uleiul rosiatic de Sunatoare este extrem de util si la nasteri, pentru a evita rupturile de perineu.

Inca inainte de a le veni sorocul, femeile se masau, in vechime, in zona genitala, care devenea mai elastica. Dar chiar si daca nasterea era grea si ruptura inevitabila, folosirea locala a uleiului de Sunatoare inchidea rana si stergea urmele.

* Cicatrice
Chiar si cele mai rezistente urme de taieturi sau de rani dispar, in timp, daca sunt sistematic masate cu ulei de Sunatoare.

* Arsuri, arsuri solare, iritatii ale pielii prin iradieri, furuncule, acnee, dureri vulvare (aparute in urma unui herpes genital) cedeaza, de asemenea, la tratamentul cu ulei de Sunatoare.


Ulei de Sunatoare
REMEDII CELTICE* Ierburile Sfantului Ioan Botezatorul *

Reteta adoptata de preotul german Johann Kunzle, dupa formula vindecatorilor celti:

"Ia cativa pumni de flori proaspete de Sunatoare, piseaza-le pana sangereaza, pune-le in untdelemn curat si aseaza-le 10 zile la soare, pana ce uleiul se face rosu.

Mai ia o data aceeasi cantitate de flori, pune-le in acelasi ulei si lasa-le, iarasi, la soare 10 zile. Repeta lucrul asta de 3-4 ori, pana ce uleiul devine rosu inchis. Atunci puterea lui este maxima."

Observatie: in mod traditional, pentru prepararea uleiului de Sunatoare se folosesc, dupa ziua de 24 iunie (nasterea Sfantului Ioan Botezatorul) flori de Sunatoare inca nedeschise.

Efectul lor este mai puternic, daca ele sunt adunate in trei-patru duminici la rand, la vremea pranzului, pe soare puternic. Uleiul devine mai repede rosu, daca este pus intr-o sticla alba, curata, intr-un loc insorit.

Pentru ca preparatul sa nu mucegaiasca, gura sticlei si dopul trebuie sterse zilnic cu o carpa uscata. Cele mai recomandate uleiuri sunt cel de masline (are miros mai puternic) si cel de floarea-soarelui (rancezeste mai repede).



Alifia Cavalerului

De data asta este vorba de un unguent realizat de farmacistii francezi din secolul 17, pornind tot de la reteta druizilor.

Ingrediente: ceara galbena de albine (3 lingurite), ceara alba (10 g), ulei rosu de sunatoare (45 ml), tinctura de galbenele (5 ml), ulei eteric de lavanda (6 picaturi), ulei eteric de trandafiri (3 picaturi).

Mod de preparare: ceara de albine si ceara alba, impreuna cu uleiul de sunatoare, se incalzesc intr-o craticioara, pe baie de aburi.

* Cand continutul se lichefiaza complet, se scoate vasul din apa, se amesteca intruna si se pun in el tinctura de galbenele si uleiurile aromate.

Se amesteca mai departe, pana ce compozitia se raceste, dupa care se pune in recipiente mai mici. Bine inchis si tinut in frigider, preparatul rezista cateva luni.

Mod de folosire: se aplica prin ungere, de doua ori pe zi, in caz de hemoroizi, psoriazis, ulcere ale gambelor, arsuri provocate de laser, iradieri.

Avertisment:

Un tratament de lunga durata cu Sunatoare nu li se recomanda persoanelor cu pielea deschisa, carora le sporeste sensibilitatea la lumina si pot ajunge la arsuri, atat pe plaja, cat si in solarii. Ceaiul de sunatoare nu trebuie administrat nici alaturi de medicamentele antidepresive, carora le poate anula sau spori in exces efectul.

SALVIA
(Salvia Officinalis)

Semn planetar: Soarele.
* Este a treia planta druidica sacra, ce face parte si din ierburile Sfantului Ioan *
REMEDII CELTICE* Ierburile Sfantului Ioan Botezatorul *

Caracteristic pentru Salvie este mirosul ei asemanator cu cel al sudorii, similitudine ce a si dus la folosirea ei in cazurile de transpiratie excesiva. Vanatorii celti se frecau pe piele cu frunze de salvie, pentru a se putea apropia mai usor de animale.

Continutul in uleiuri eterice ii confera Salviei capacitatea de a intari nervii, precum si trupul si sufletul, impotriva semnelor batranetii.

Apropierea s-a facut tot prin similitudini, pornind de la culoarea verde-cenusie a frunzelor, care aminteste de caruntete, si de la faptul ca Salvia rezista si iarna, deci are, asa cum isi doreste si omul, durata in timp.

In antichitate, Dioscoride o considera diuretica, iar druizii o foloseau pentru a vindeca muscaturile pestilor si serpilor veninosi. In secolul 18, era utilizata contra epilepsiei, letargiei, paraliziei, in bronsite si raceli cronice.

* Infuzata in vin rosu, Salvia da un vin aromatic folosit in dezinfectarea si pansarea ranilor.

* Tinctura de Salvie, amestecata in parti egale cu rom, fortifica pielea capului si favorizeaza cresterea parului.

Indicatii terapeutice
Uz intern:


* Transpiratie, infectii, ciuperci
Reteta: 1 lingurita cu varf de salvie uscata se opareste cu 200 ml apa clocotita. Se lasa la infuzat 10 minute. Se strecoara. Se beau 2-3 cani pe zi.

* Energizant pentru toate functiile organismului
Reteta: 1 lingura de planta uscata se pune la fiert cu 1 litru de apa ce clocoteste. Se lasa sa fiarba 7 minute. Se lasa la infuzat pana ce se raceste. Se bea cate o cana, dupa fiecare masa principala.

Uz extern:

* Dureri in gat, miros urat al gurii - gargara cu ceaiul preparat dupa reteta de mai sus.
* Infectii vaginale cu candida si alte ciuperci

Retete:
- Ulei aromat de salvie (se gaseste la farmacie si in pravaliile naturiste). Se pun 3-5 picaturi de ulei intr-un litru de apa calduta si se fac spalaturi vaginale.

- Tinctura de salvie (se gaseste la magazinele naturiste) - se dilueaza in ceai de salvie (in proportie de 10% si se fac spalaturi vaginale).
REMEDII CELTICE* Ierburile Sfantului Ioan Botezatorul *

Gradina cu plante (gravura germana din sec. 16)



* Bai de sezut cu frunze de salvie
Reteta: 10 linguri de salvie se oparesc cu 2 litri de apa clocotita si se lasa sa se infuzeze 20 de minute. Se strecoara, se amesteca cu un sfert de litru de zer si se fac bai calde de sezut.

* Transpiratie nocturna, bufeuri la menopauza
Se pun comprese calde cu otet de salvie, cu care se freaca trunchiul si bratele. Nu se spala. Se lasa pe piele, sa-si faca efectul.

Reteta otetului de salvie
Intr-un borcan cu filet se pun 4 linguri de frunze si flori proaspete de salvie, peste care se toarna 750 ml otet de mere casnic (se gaseste la piata, produs de apicultori). Se lasa bine inchis, vreme de doua saptamani, apoi se strecoara. Ca sa dureze mai mult, se adauga si 250 ml alcool.
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

19º - NIBIRU or ELENIN - The quick awakening FULL MOVIE MIRROR



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Friday, August 19, 2011

Apostolat în Ţara Făgăraşului: Partizanii făgărăşeni – o istorie puţin cunoscută

Apostolat în Ţara Făgăraşului: Partizanii făgărăşeni – o istorie puţin cunoscută: Prima duminică după sărbătoarea Sfântului Ilie are o semnificaţie aparte pentru familiile celor din Grupul făgărăşean de rezistenţă împotriv...

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Evoluţia presei româneşti. O istorie în imagini

18 aug 2011 de Radu Crahmaliuc
Evoluţia presei româneşti. O istorie în imagini

.

sursa catavencii.ro

cybershamans
(karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Share/Bookmark

Thursday, August 18, 2011

Damien Walters Showreel 2009



VIA ARHI

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

ILLUMINATI a myth? Full Documentary


Type "itanimulli" (illuminati backwards) and then ".com" in the address bar and see where that takes you. It takes me to NSA.gov The U.S. NATIONAL SECURITY AGENCY's website!!!!


cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

CE MAI FACE PETE THIEL

Un miliardar excentric îşi face o ţară în largul Pacificului care va fi guvernată după principiile libertarianismului. IMAGINILE "oraşelor plutitoare"

de Ramona LOZNIANU Postat la: 17.08.2011 17:00 Ultima actualizare: 17.08.2011 19:00

Peter Thiel a investit până în prezent 1,25 milioane de dolari în crearea unor oraşe plutitoare, unde să se trăiască în afara reglementărilor, a legilor şi a imperativelor morale.

Un miliardar american va finanţa construcţia unei ţări într-o "zonă liberă", respectiv în mijlocul oceanului.

Peter Thiel îşi datorează faima lansării serviciului PayPal şi faptului că a finanţat o companie care se numea Facebook şi care avea să devină faimoasă în lumea întreagă. A investit în diverse proiecte, de la programele de manipulare a ADN-ului şi filme hollywoodiene, până la companii din Silicon Valley.

Acum, miliardarul de 43 de ani demarează cel mai ambiţios proiect al său: o nouă ţară, în largul oceanului, guvernată după "legi" inspirate de ideologia scriitoarei americane Ayn Rand, care s-a numărat printre gânditorii care au revigorat ideile doctrinei libertariene în secolul a XX-lea.

Libertarianismul este o doctrină politică avându-şi originea în liberalismul clasic al secolului al XIX-lea. Susţine libertatea deplină a indivizilor, principiul fundamental de organizare a societăţii. Doctrina presupune minimizarea rolului guvernului şi maximizarea libertăţii individuale şi politice. Libertarienii sunt susţinători fervenţi ai proprietăţii private, şi, în acelaşi timp, ai libertăţilor civile. Se opun cenzurii şi oricăror alte restrângeri ale libertăţii de exprimare ori legilor care restrâng activităţi personale sau consensuale.

Deşi a investit până acum peste un milion de dolari în acest proiect, scopul lui Thiel nu este de a locui acolo. Experimentul îl interesează din punct de vedere "teoretic", pentru a testa noi forme de guvernare.

Cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari, Thiel a făcut o obsesie pentru graniţe, şi nu doar pentru cele de tip financiar, de care se ocupă zilnic prin natura jobului pe care îl are, având în vedere că manageriază fondul de investiţii Clarium Capital. Îl preocupă graniţele politice, sociale, ştiinţifice, scrie Details.com.

"Unul dintre lucrurile mereu fermecătoare este întrebarea în legătură cu viitorul - cum va arăta lumea peste 20 de ani şi ce putem face sau ar trebui să facem pentru a fi mai bună. Dar este o întrebare la care nu poţi da un răspuns îndeajuns de complet. Este la fel ca la jocul de şah. Poţi anticipa câteva mişcări, dar nu poţi vedea cum se va termina. Iar şahul este mai simplu decât realitatea", spune Thiel.

În ciuda inovaţiilor din ultimul sfert de secol, dintre care unele l-au făcut un om foarte prosper, Thiel este foarte puţin impresionat de evoluţia noastră, a oamenilor, din punct de vedere tehnologic, politic, social, financiar. Ultimul constructor auto american de succes a fost Jeep, companie fondată în 1941, "iar maşinile noastre nu merg mai repede decât atunci", spune Thiel, care găseşte mai multă satisfacţie în a urmări ideile mari decât în investiţiile pe care le are în cloud computing sau filme de Hollywood.

Thiel, un Don Quijote modern

Poate tocmai de aceea, Thiel - alături de alţi investitori ca Luke Nosek, Ken Howery (PayPal) sau Sean Parker (Napster, fost preşedinte Facebook) - au înfiinţat Founders Fund. Pe lângă investiţiile care ne aduc aminte de Don Quijote, dar care au potenţial pentru a deveni profitabile, cum sunt compania de transport spaţial SpaceX sau Halcyon Molecular, care şi-a propus să utilizeze secvenţe de ADN pentru a prelungi viaţa, Thiel este acum cel mai important susţinător al unei idei care duce conceptele de mare, îndrazneţ şi ciudat la un alt nivel.

Thiel (centru) împreună cu partenerii săi la Fonders Fund, Ken Howery (stânga) şi Sean Parker

La peste 300 de kilometri vest de podul Golden Gate, care leagă oraşul San Francisco de oraşul Sausalito, dincolo de linia unde Pacificul întâlneşte cerul, este locul unde Thiel face cea mai îndrăzneaţă investiţie a sa.

Ideea oraşelor plutitoare îi aparţine lui Patri Friedman, care în 2008 a înfiinţat Seasteading Institute, alăruri de Wayne Gramlich, tocmai pentru a o implementa. Friedman a fost inginer la Google şi este nepotul economistului Milton Friedman, câştigător al premiului Nobel. Acesta vrea formarea unor noi popoare suverane, care să trăiască pe platforme cum sunt cele petroliere, în apele internaţionale - în afara reglementărilor, legilor şi a imperativelor morale. La început vor fi oraşe-stat mici, deşi scopul este ca până în 2050 să existe nenumărate de astfel de aşezări plutitoare.

Planul arhitectural al prototipului unui astfel de oraş presupune existenţa unei structuri mobile, cu motor diesel, de 12.000 tone, cu camere pentru 270 de persoane, cu posibilitatea ca acestea să fie interconectate.

Scopul final este "să deschidem o frontieră pentru a experimenta noi idei de guvernare", spune Friedman. Asta se traduce prin fondarea unei ideologii orientate pe micro-state pentru a implementa politici pe care libertarienii nu au avut posibilitatea de a le populariza.

Construirea unei ţări ca o afacere

Un potenţial model este ceea ce Friedman numeşte Appletopia: o corporaţie, cum este Apple, "iniţiază o ţară ca o afacere. Cu cât ţara este mai dorită, cu atât mai valoroase sunt imobiliarele".

"Este aproape ca şi când ar exista un cartel al guvernelor, iar aceasta este o modalitate de a forţa guvernele să concureze în stilul pieţei libere", explică termenul de "interconectare" Ken Howery, partenerul lui Thiel la Founders Fund.

În ciuda criticilor acestei idei, Thiel pare foarte devotat. Până acum a investit 1,25 milioane dolari.

"Când începi o nouă companie, adevărata libertate se află la începutul acestei iniţiative. Constituţia Statelor Unite permitea la început lucruri care ulterior nu au mai fost posibile. Aşadar, întrebarea este poţi să te întorci la începuturi? Cum începi?", se întreabă Thiel.

Dacă această "nouă lume"se va concretiza, Thiel nu se va număra printre cetăţenii ei. Iar unul dintre motive este că nu este prea pasionat de bărci. Interesul lui Thiel este unul "teoretic", aşa cum îl caracaterizează el însuşi. "Nu mai cred că libertatea şi democraţia sunt comptibile. Cea mai importantă sarcină a libertarienilor este să găsească o ieşire din politica de orice fel", scria Thiel încă din 2009.

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

NOI VREM EGALITATE DAR NU PENTRU CATEI!

Solidaritate? Deputatii cheltuiesc tot mai multi bani pe deplasarile in strainatate, in ciuda crizei. Vezi cat cheltuiesc lunar!

de Dana Mihailovici - August 17, 2011 - 07:03
TEXT SIZE: A | A | A | A

Recesiune? Criza? Parlamentarii nostri nu cunosc acesti termeni!

Odata cu taierea salariilor din sectorul bugetar, ne-am fi asteptat ca si parlamentarii sa fie solidari si sa-si reduca substantial cheltuielile.

Cu alte cuvinte, sa fie recesiune pentru toti romanii, nu doar pentru unii! Totusi, realitatea este cu totul diferita.

O zona unde puteau fi limitate substantial cheltuielile o reprezinta deplasarile in strainatate.

Econtext va prezinta o comparatie a cheltuielilor pe deplasarile in strainatate ale deputatilor in prima jumatate a acestui an, comparativ cu prima jumatate a anului trecut si cu prima jumatate a anului 2009.

Cu alte cuvinte, cati bani au cheltuit deputatii pe calatoriile in afara tarii in primele sase luni din fiecare an al crizei: 2009, 2010 si 2011. In plus, calculele noastre se refera doar la deputati, doar pentru acestia fiind disponibile date. Cheltuielile cu deplasarile includ toate cheltuielile cu transportul, cazarea si diurna incasata de deputati.

Reducere

Trebuie spus de la inceput: deputatii nu au aplicat o reducere reala, constanta a cheltuielilor pentru activitatile lor curiculare.

Acestia s-au speriat putin de perspectiva crizei si si-au redus cheltuielile pentru deplasarile in strainatate, dar doar in primele sase luni din 2010.

Ulterior ei s-au relaxat si si-au revenit, astfel incat cheltuieliele s-au majorat in priemle sase luni din 2011 fata de semestrul intai al anului trecut.

O prima concluzie ce reiese din calatoriile in strainatate ale deputatilor este ca avem o relatie exceptionala cu Ungaria. Sau ar trebui sa avem!

Dupa vizitele deputatilor maghiari in Ungaria, ar insemna ca avem un parteneriat efectiv cu Ungaria. Da, deputatii maghiari sunt campioni la calatoriile in strainatate. Dar sa nu credem ca doar ei se plimba pe banii statului in calatorii cu „scop profesional”.

Chletuieli mari

De altfel, am selectat cateva nume grele care au contribuit covarsitor la strangerea relatiilor cu tarile straine si prietene. Mai exact, am selectat doua dintre cele mai piperate facturi aduse din calatoriile externe.

Va spune ceva numele Ion Mocioalca? Deputat PSD cu realizari exceptionale pentru dezvoltarea multilaterala a tarii! Iar profesionalismul sau costa!

Astfel, el a plecat in strainatate in mai 2009, iar transportul l-a costat nu mai putin de 21.908 lei!

Un alt corifeu al politicii romanesti este ‚cunoscutul’ deputat Doru Claudian Frunzulica, din Olt. Tot de la PSD! Frunzulica a plecat in strainatate in iunie 2009 si a platit pe transport o suma de 18.525 lei.

Din nefericire, nu sunt precizat si destinatiile in care acestia au calatorit pentru a munci.

Luni record

Cea mai mare suma cheltuita cu deplasarile in afara tarii in perioadele mentionate (primele sase luni din 2009, 2010, 2011) a avut loc in mai 2009, cand factura deplasarilor externe s-a cifrat la 403.717 lei.

Al doilea loc in aceasta ierarhie este ocupat de luna mai din 2011, cand suma deplasarilor a totalizat 337.002 lei. De altfel, luna mai pare sa fie perioada favorita pentru plecari in afara tarii. Evident, la polul opus, luna ianuarie aduce cele mai scazute cheltuieli, activitatile deputatilor fiind inca in hibernare.

Dar iata sumele cheltuite in fiecare luna pentru deplasarile in strainatate (lei):

Comparatii

Dincolo de sumele lunare, este important sa vedem si totalul acestora pentru perioadele luate in discutie, tocmai pentru a sesiza o evolutie.

Astfel, in primele sase luni din 2009, cand constientizarea crizei era de abia la inceput, deputatii au cheltuit cu deplasarile in afara tarii suma de 1.037.041 lei. In prima jumatate din 2010, acest cheltuieli s-au diminuat cu 10,2%, semn ca deputatii s-au speriat putin de umbra recesiunii.

In primele sase luni din 2010, deputatii au platit pentru deplasarile in interes de serviciu in afara tarii suma totala de 931.299 lei. In schimb, cum orice minune nu dureaza prea mult, teama crizei s-a dovedit doar un vis urat, care a trecut, astfel ca deputatii au reinceput sa ia calea strainatatii.

Iar in primele sase luni din acest an, cheltuielile cu deplasarile externe au reintrat pe o tendinta ascendenta, fiind in crestere cu 3,1% fata de perioada similara din 2010. Ca si cum criza ar fi de mult evaporata din economia romaneasca.

Inca un lucru ar mai fi de spus: ar fi interesant de cuantificat rezultatele muncii externe, numarul de contracte incheiate, intelegeri parafate, etc, in urma acestor vizite. Pentru a vedea cati deputati sunt profitabili! Daca sunt!

Iata sumele totale cheltuite in jumatatile de an 2009, 2010 si 2011 – sume in lei:

econtext.ro

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Lady Gaga - Yoü And I (Official Video)



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Copaltemaliztli



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Wednesday, August 17, 2011

Politica de Confidentialitatea (copyright) a retelelor sociale Google%20 vs Facebook

Politica de Confidentialitatea (copyright) a retelelor sociale Google%20 vs Facebook

CITITI CA O SA VA SHOCATI CA SI MINE!!!


cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Share/Bookmark

GAURA ALBA IN TIMP

“Gaura albă în timp”, cu titlul original “The White Hole in Time”, este un film documentar realizat de Peter Russel, care susţine că ne aflăm în pragul unui salt major în evoluţie. Acest pas este la fel de semnificativ ca apariţia vieţii, iar esenţa lui este dezvoltarea spirituală.

Mai mult, Peter Russel spune că doar aşa vom putea să trecem cu bine peste crizele globale cu care ne confruntăm. În această microsecundă a istoriei cosmice se petrece ceva fascinant: evoluţia informaţiei biologice. Criza noastră este o criză a conştiinţei, iar următorul pas al evoluţiei speciei umane trebuie să aibă ca obiect mintea umană.

Vizionare online film documentar subtitrat Gaura albă în timp

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Religia Dacilor în Tradiţia Populară - Conspiratia Tacerii



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Suntem toţi la fel

Rocsalana's blog: Suntem toţi la fel: "Vezi mai multe din Documentare, Science & Tech pe 220.ro"

Share/Bookmark

CURATATI-VA RINICHII CU 1 LEU

Sanatate:
va costa 1 leu curatatul ...rinichilor
CURATATI-VA RINICHII CU MAI PUTIN DE 1 LEU

Anii trec si rinichii nostri filtreaza sangele inlaturand sarea, otravurile si alte lucruri nedorite care intra in corpul nostru. Cu timpul sarurile se acumuleaza si e nevoie sa-i curatam. Cum se face asta? Este foarte simplu.

Luati un manunchi de patrunjel si spalati-l bine. Apoi taiati in bucati mici, puneti-l intr-un vas, turnati apa curata peste el si fierbeti timp de 10 minute. Apoi lasati sa se raceasca, strecurati si puneti intr-o sticla curata pe care o veti pastra in frigider .

Beti un pahar pe zi si veti observa ca toata sarea si otrava acumulata in rinichi se elimina prin urina. De asemenea veti observa diferenta pe care nu ati mai simtit-o pana acum. Patrunjelul este cunoscut ca cel mai bun tratament pentru rinichi si este natural! Trimiteti tuturor prietenilor de care va pasa.
(de pe mail)

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

UNKNOWN


A man awakens from a coma, only to discover that someone has taken on his identity and that no one, (not even his wife), believes him. With the help of a young woman, he sets out to prove who he is.

UN FILM DE ACTIUNE TARE, CU LIAM NEESON-DACA VA PLACE PUTINA ACTIUNE, INTELIGENT JUCATA, ATUNCI ACESTA ESTE UN FILM PLIN DE SUSPENS, UN ADEVARAT THRILLER
AICI SUBTITRAT-movie here

and the trailer:



cybershamans
(karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Tuesday, August 16, 2011

CITATUL ZILEI-QUOTE OF THE DAY


"I'm not in this world to live up to your expectations and you're not in this world to live up to mine. " ~ Bruce Lee

"Nu ma aflu in lume ca sa traiesc conform asteptarilor voastre, si voi nu sinteti aici ca sa traiti conform alor mele"

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

"Adevarata Sarmizegetusa este la Hateg-Subcetate!"

Prof. Gligor Hasa - Deva -

Prof. Gligor Hasa  - Deva - "Adevarata Sarmizegetusa este la Hateg-Subcetate!"
Cealalta poveste a capitalei lui Decebal

O teorie indrazneata si neacceptata pana acum este sustinuta de scriitorul si profesorul devean Gligor Hasa: adevarata Sarmizegetusa Regia nu se afla la Gradistea, in Muntii Orastiei, ci la Subcetate, in Hateg.

Pasionat cercetator al istoriei Tarii Hategului si a Ardealului, Gligor Hasa este posesorul unor informatii rare, despre antichitatea dacica si despre evul mediu romanesc, lucruri pe care nu le poti gasi in nici un manual de istorie.

Un complex de inferioritate care ne-a fost indus cu samavolnicie a lasat colbul si uitarea sa se astearna peste trecut, dar nu implacabil, caci e suficient sa le sufle un om cu minte si inima. Gligor Hasa,
de pilda.

Un pasionat al istoriei, cu care am purtat o discutie fascinanta, despre "locurile albe" din istoria noastra, intr-o zi torida, de vara, in Deva, alaturi de statuia lui Decebal, realizata de celebrul sculptor Ion Jalea.

Si, poate deloc intamplator, tocmai cand se implineau 100 de ani de la trecerea in lumea de dincolo a celui ce a sadit samanta "dacologiei" prin opera sa fulminanta, "Dacia preistorica": marele istoric roman, Nicolae Densusianu.

Un colonel pe urmele istoriei


- Care sunt, domnule profesor Gligor Hasa, sursele pe baza carora v-ati construit dumneavoastra teoria conform careia adevarata Sarmizegetusa Regia ar fi la Hateg-Subcetate, si nu in Muntii Orastiei, cum se credea pana acum?

Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Profesorul Gligor Hasa


- Cea mai importanta sursa a fost una "mijlocita" prin cunoasterea invatatorului Florescu din Hateg, un dascal adevarat, ce avea un cult pentru istorie.

L-am cunoscut in 1970 si am intretinut cu el o stransa legatura multi ani, pana la moartea sa. Invatatorul il insotise pe colonelul topometrist Constantin Zagorit, in toate cele trei calatorii de cercetare pe care acesta le-a facut asupra cetatii de la Hateg-Subcetate, intre anii 1922-1938.

In 1922, dupa Marea Unire, un batalion al regimentului de topografi militari, condus de generalul Papp, a primit misiunea sa faca un releveu topografic al principalelor zone ale Ardealului.

Si asa, colonelul Zagorit a ajuns sa faca asta in zona tarii Hategului, la confluenta Streiului cu zona Padurenilor, si in zona Banatului deluros.

L-au suprins, de la inceput, pe colonelul Zagorit (era un militar cu o pregatire speciala, sef de promotie la Scoala Superioara de Razboi, unul dintre cei mai buni cunoscatori ai reliefului Romaniei, specializat in modificarile artificiale ale terenului) - informatiile localnicilor si traditia orala a locului.

Cu privirea sa experimentata, a vazut pantele dealului de la sud-est de orasul Hateg, descoperind urmele unei vechi cetati. Locul de la poale se numea, din vechime, Subcetate.

Simpla asezare pe un defileu ce strajuia marele drum al Daciei antice, Orsova - Alba Iulia, la rascrucea cu drumul ce venea din Oltenia, din Valea Jiului, punct in care se intalnesc si potecile ce coborau din muntii dimprejur, nu-i lasa nici o indoiala ca se gaseste in fata necunoscutei capitale a regelui Decebal (Sarmizegetusa din Muntii Orastiei nu fusese inca explorata si, deci, nici numita ca atare).
Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Biserica reformata din Deva, unde este asezata piatra descoperita de Nicolae Iorga

In conceptia sa, cetatea Sarmizegetusa nu e numai incinta fortificata, ci intregul deal, ca o prisma cu sectiunea dreptunghiulara, cu patru "umeri", trei varfuri si un mic platou.

Cetatea e dispusa in panta, trei dintre culmi strajuind pe a patra, ultimul refugiu al combatantilor. Incinta fortificata i s-a parut colonelului "un maret cuib de vulturi", avea doua fierarii ce lucrau armele soldatilor si doua izvoare tainuite in inima dealului, pe valea Barandului si Valea Plesitei.

Zagorit a realizat primele ridicari topografice si a facut primele patru harti ale dealului cetatii. A vazut cele cinci porti ale cetatii dacice, murii cetatii, care erau din val de pamant ars intarit cu palisade, cu sant de aparare la poale.

Interesant este ca, pana astazi, pe acest val de pamant, nu creste vegetatie, decat muschi si licheni, atat de bine a fost ars. Pentru continuarea cercetarilor sale, care luasera un caracter particular, Zagorit a revenit pe teren in 1936 si in 1938, pe cont propriu.

Zagorit si-a publicat ideile despre Sarmizegetusa intr-o revista cu caracter didactic, de la Ploiesti, si apoi intr-o carte, in 1937, "Sarmizegethusa, unde cred ca s-a gasit in adevar", pe care am descoperit-o si eu, printre resturile bibliotecii unui carturar hategan ce mi-au revenit dupa moartea sa.



Razboiul cetatilor


- De ce teoria lui Zagorit nu a fost acreditata in epoca?


- Aparitia cartii lui Zagorit a iscat o polemica intre istorici.

Constantin Daicoviciu, la vremea aceea tanar asistent universitar al celebrului profesor A. D. Teodorescu, respingea supozitia, desi profesorul Teodorescu insusi era inclinat sa creada ca mai multe si mai solide erau argumentele lui Zagorit, care aratau ca Subcetate ar putea fi adevarata Sarmizegetusa, pentru ca era la intretaierea a trei drumuri importante ce traversau Regatul Dac si la confluenta unor mari rauri.

La randul sau, Daicoviciu sustinea, in urma sapaturilor facute in Muntii Orastiei (intre 1945-1953 s-au descoperit cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Fetele Albe si cetatea de la Gradistea) ca nu poate fi adevarat.

Disputa dintre asistent si profesor a degenerat intr-o ura mocnita, care s-a stins cu moartea suspecta a profesorului (zice-se, muscat de o vipera cu corn), chiar in timpul unor sapaturi arheologice in cetatea Costesti, pe care le facea cu Daicoviciu.
Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Inscriptia care arata ca romanii din sec. XVI se revendicau din geto-daci

Dupa ce acesta i-a luat locul, imediat, manuscrisele profesorului Teodorescu au disparut, cercetarile lui au fost date uitarii si niciodata dupa aceea, Daicoviciu nu l-a citat si nu l-a pomenit pe marele sau profesor.

In schimb, odata cu instaurarea comunismului, el a devenit primul istoric intrat in gratiile lui Petru Groza si apoi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, devenind al treilea om in stat, ca putere, ca vicepresedinte al Consiliului de Stat, dupa Chivu Stoica.

Pozitie din care a relansat polemica inceputa in 1938, atacandu-l furibund pe Zagorit si amenintandu-l, direct sau prin intermediari, sa nu mai publice nimic pe tema aceasta.

Zagorit a murit prin anii '50, iar Constantin Daicoviciu, devenit si rector al Universitatii din Cluj si director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei, a girat, din aceasta pozitie, falsificarea istoriei, in acord cu interesele noului regim.

Daicoviciu a slavizat istoria noastra din evul mediu timpuriu, lucru pe placul ocupatiei sovietice.

Mostenirea lui s-a transmis la Hadrian Daicoviciu (care, din fericire, nu ii semana la caracter batranului sau) apoi altor istorici de la Cluj, care au transformat Muntii Orastiei in propria lor "feuda", din punct de vedere arheologic.

Geograful grec Ptolemaios ne-a lasat o harta a lumii antice, intitulata "Tabula Peutingeriana", pe care se gasesc principalele localitati din Dacia. Aici apare si Sarmizegetusa.

Dar coordonatele sale pe harta grecului, meridianul si paralela, indica locul Hateg-Subcetate.
Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Hateg, Tara Dacilor

Atunci, urmasii de la Cluj ai lui Daicoviciu au modificat aceste coordonate, ca sa bata la 20 de kilometri mai departe, la Sarmizegetusa din Muntii Orastiei, anume ca sa se potriveasca teoriilor daicoviciste.

In 1969, am fost prezent la o intalnire "Tineretul si istoria", de la cetatea Stanca-Costesti, si acolo cineva a deschis discutia despre Zagorit. Invatatorul Florescu era de fata, ca si colaborator al colonelului si continuator al ideilor lui, dar a fost direct amenintat de Constantin Daicoviciu, prezent si el, sa nu mai indrazneasca sa emita asemenea teorii.

Teorii care contraziceau propriile lui descoperiri, pe baza carora isi scrisese cele mai importante carti si isi construise buna parte din cariera. La randul lor, discipolii lui Daicoviciu ii apara cu cerbicie opera, pentru ca si ei au scris "opera din opera", adapandu-se de la izvorul otravit.

Argumente


- Care sunt argumentele care pledeaza pentru adevarata Sarmizegetusa la Subcetate?


- Zagorit insusi isi intemeiaza teoria pe "consideratiuni militare, geografice, topografice si fortificatiuni gasite pe teren".

Cetatea din muntii Orastiei nu poate fi decat capitala religioasa, spirituala a dacilor, un loc in care traiau si se rugau marii preoti, in care acestia implineau ritualurile si sacrificiile.
Prof. Gligor Hasa  - Deva -
O cetate mica, intr-un loc stramt, intre stanci, care nu putea fi o garnizoana ce trebuia sa gazduiasca trupele de daci, sa le asigure hrana, apa si aprovizionarea.

In incinta cetatii nu se gasea nici un izvor, ci doar in afara ei, pe cand la Subcetate erau doua izvoare, cuprinse chiar intre zidurile sale.

Aceasta era mult mai mare, oferea vizibilitate pe toata zona dimprejur, fiind pe un deal (mamelon) din sesul Hategului (asa intelegem si scena de pe columna, care infatiseaza, la poalele cetatii, soldati culegand spice, lucru care n-ar fi posibil in cetatea din munti), pe cele trei drumuri importante ce se incrucisau, chiar la poala cetatii (dinspre nord, pe Mures, dinspre sud-vest, de la Orsova, dinspre est, prin pasul Vulcan-Merisor, si dinspre nord-est si Gradiste, prin platoul Luncanilor, urmand plaiul Varful lui Patru, Sureanu, Dealul Negru).

La Subcetate s-au descoperit si urmele unor ateliere de fierarie, unde erau facute armele soldatilor, iar una dintre cele cinci porti de intrare in cetate era mai larga, pe unde scoteau berbecele. Exista, deci, o capitala a regelui si una a marelui preot.

Vasile Parvan insusi identifica, mai tarziu, capitala lui Decebal, cu numele fondatorului ei, Sarmis, Sargetia, care este Streiul, apa care curge pe la poalele Subcetatii (istoricul antic Dio Cassius spunea: "Capitala dacilor se spala in raul Sargetia").

Streiul, ascunzatoare pentru aurul dacilor


Ulterior, la sfarsitul anilor '40, cand au fost descoperite cetatile de la Gradistea si Costesti, Zagorit a argumentat din nou ca Sarmizegetusa Regia, a regelui Decebal, nu putea fi acolo, pentru ca:

toate fortificatiile din muntii Orastiei au un perimetru restrans si n-ar fi putut adaposti o armata, darmite o capitala politico-administrativa; ele sunt prea retrase si prea inaccesibile pe timp de pace, puteau sluji doar de refugiu pe timp de razboi.
Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Rest de fortificatie de piatra pe valul de pamant ars al cetatii

In schimb, Sarmizegetusa de la Subcetate ocupa o pozitie intermediara intre Ulpia Traiana si cetatuile din Muntii Orastiei. Acest masiv deluros, sub forma de triunghi, este asezat la rascrucea a trei drumuri mari si a mai multor altor drumuri si poteci ce coboara din munti.

Localizarea facuta de Constantin Zagorit rezuma functia strategica a zonei, functie despre care eminentul geograf militar, generalul Ianescu, se exprima cu entuziasm, dupa aflarea teoriei colegului topograf:

"Constantin Zagorit a atasat cartii sale patru harti, dintre care una arata cum masivul deluros triunghiular de la Subcetate e impartit in patru compartimente, fiecare dintre ele putandu-se apara separat, dupa caderea celorlalte trei;

fiecare reprezinta un punct de sprijin pentru apararea intregului masiv; primele trei apara compartimentul al patrulea, adica inima intregului; relieful e brazdat de valcele si vai, dintre care doua (Valea Barandului si Valea Plesitei) au izvoare care nu seaca;

de la Sud la Nord si de la Vest la Est curg doua ape - Streiul si Farcadinul (Galbena), dintre care una poate fi cautata Sargetie."
Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Sant de aparare

Zagorit insusi conchide, la finalul cartii sale: "Asezarea Sarmizegetusei la locul aratat va da o explicatie mai aproape de adevar ascunderii de catre Decebal a averilor sale in albia raului Sargetia, care in cazul de fata ar putea fi identificat prin raurile Strei sau Farcadin, care curg prin imediata apropiere".

Or, cele doua mari comori descoperite in sec. al XVI-lea, obiecte de orfevrerie, sloiuri de aur si mii de cosoni, nu s-au gasit in Muntii Orastiei, ci in vadul Streiului, aici, la Subcetate - Orlea, de catre iobagii care carau pietris si de catre pescarii vlahi veniti cu lotca de sus, de pe Mures si de pe cursul superior al Streiului.

Asa cum atesta doua surse, cronicarul austriac Martin Hochmeister si Gheorghe Sincai. Convingerea mea este ca vechea Sargetie este Streiul de astazi, care curge cotind spre nord, pentru a se varsa in Mures, pe langa adevarata Sarmizegetusa, astazi Subcetate.

Ostenelile si jertfa personala a lui Zagorit au trecut in umbra tristetii, atunci cand Scoala de la Cluj, in frunte cu Daicoviciu, i-a pus pumnul in gura.

Dar a lasat cu limba de moarte ca adevarata Sarmizegetusa de la Subcetate sa nu fie "scobacita" de oameni fara pricepere, ci sa fie protejat si "crutat sufletul acestui glorios si tainic monument, sfanta sfintelor neamului nostru".

Aviz cautatorilor de comori, care au devalizat si au profanat toate cetatile dacice, manati de lacomia lor nesabuita.

- Cand ati capatat convingerea ca adevarata Sarmizegetusa este la Subcetate, v-ati putut face auzit glasul printre istorici?


- Am incercat sa public convingerile mele in reviste de specialitate, dar nu am gasit prea mare ecou in timpul regimului comunist, si atunci le-am publicat sub forma romantata, in anii '70-'80, intr-un ciclu dacic, in romane istorice si povestiri inspirate de traditiile orale culese din zona si intemeiate pe o documentare solida.

Cartile au fost foarte gustate de public, in epoca, si cred ca ar fi si acum, daca ar fi reeditate. "Comoara lui Decebal", "Sceptrul lui Decebal", "Razbunarea gemenilor", "Rabdarea pietrelor" si altele, sunt carti care mi-au adus si premii din partea Uniunii Scriitorilor din Romania, iar printre cei ce m-au indemnat sa scriu s-a aflat chiar Sanziana Pop (scriitoare, creatoarea revistei "Formula AS", despre care cred ca e mai citita astazi decat a fost "Universul" in perioada interbelica), si care a avut atunci, la inceputuri,
incredere in destinul meu de scriitor.

Respectul pentru fiinta nationala, pentru limba romana, pe care am predat-o de-a lungul carierei mele de dascal, impletita intotdeauna cu povestirile istorice si pentru istorie, l-am invatat de la dascalii mei din centrul spiritual al Transilvaniei, de la Blaj (eu fiind de loc de acolo), dascali care erau, in buna parte, mari profesori universitari, goniti din Cluj de regimul comunist si exilati prin tara, unii fiind si veterani de razboi, care luptasera contra rusilor.

Inscriptia de pe piatra de mormant


- Documentandu-va pentru romanele dvs. istorice, ati gasit dovezi despre faptul ca romanii ar fi urmasi ai dacilor, neamul cel mai viteaz dintre traci?

Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Titus Blaj, calauza noastra la Sarmisegetusa - Subcetate


- Da, exista asemenea dovezi. Una dintre ele, o piatra de mormant de la 1554, se afla adapostita in Biserica Reformata din Deva. Ea a fost descoperita de Nicolae Iorga in 1905 si a fost pusa de el insusi la loc ferit, ca sa nu se piarda.

A gasit-o pe locul unui vechi cimitir, fiind pusa pe mormantul sotiei unui castelan al locului, Dominic Dobo (Dobo, nume dacic), si al pruncului lor, morti de ciuma. Inscriptia, in limba latina, atrage atentia inca de la inceput:

"Cum regret Dacos montilasque Getas..." tradusa in: "Pe cand era stapan Dominic Dobo peste dacii si getii care locuiau in munti..." - facand referire la locuitorii din Muntii Poiana Rusca si, mai departe, in Muntii Zarand.

Este un document epigrafic de o extraordinara importanta pentru istoriografia romaneasca, doveditoare a continuitatii romanilor ca urmasi ai daco-getilor, pana in secolul al XVI-lea. Nu stiu alt istoric, dupa Nicolae Iorga, sa se fi interesat de aceasta inscriptie.

- De cand dateaza, domnule profesor, pasiunea dvs pentru daci si pentru dacologie? De ce v-a atras subiectul acesta, care pare sa-i stinghereasca pe majoritatea istoricilor de azi?


- Am fost un rebel vizavi de istorie, am avut un alt fel de a o invata, nu din manuale, ci din documentele cercetate si din izvoarele nescrise, din traditia orala.

Am avut inca din anii de liceu sentimentul frustrant ca suntem pagubiti de un trecut glorios, pe care trebuia sa-l ascundem, ca suntem furati, in domeniul in care suntem si noi bogati, ca istoria noastra a fost rastalmacita, scrisa mereu de altii (mai ales de unguri si evrei), si foarte rar de romani.

Ca s-au perpetuat neadevaruri strigatoare la cer despre noi, ca neam, intre neamurile lumii. As vrea ca descoperirea lui Zagorit sa intre in constiinta romanilor: am incredere mare, acum, in istoricii tineri de la Bucuresti. Iasul sta rau, Clujul aproape a disparut ca scoala istorica.

Acum sper ca aceasta polemica sa resuscite interes din partea tinerilor istorici, iar cercetarile incepute de Zagorit sa se bucure de atentia cuvenita, sa nu aiba si acestea trista soarta a tablitelor de la Sinaia.

De altfel, una dintre tablitele de la Sinaia infatiseaza o poarta falnica de cetate si conturul ei, ce se potriveste perfect cu conturul pentagonal al cetatii de la Subcetate.

Cu aceasta tablita am si ilustrat, de altfel, cartea mea, editata anul trecut, intitulata "Hateg, adevarata Sarmizegetusa". Si pentru ca am ajuns aici, invit pe toti studentii si tinerii pasionati de istorie, dar si preocupati de demnitatea noastra ca neam, in 13 august 2011, la sesiunea cu tema "O provocare a istoriei: Placutele de la Sinaia", care va avea loc la Bucuresti, in sala Teatrului Odeon.

Inscrierile se pot face la adresele:

"PlacuteledelaSinaia2011@gmail.com" sau "mail@dacia.org".

***
Seara, pe cand soarele usturator asfintea, ne-am intors de la Deva in Hateg si-am urcat fara preget la Subcetate.
Prof. Gligor Hasa  - Deva -

Piatra de sacrificiu (numita de localnici Patul Jidovilor) de la Sarmisegetusa - Subcetate

Am luat drumul pieptis, printre ciresi salbatici si ceri (stejari) tineri, am mers pe culmea valului de pamant ars, acoperit de licheni si muschi, ce inconjura cetatea, am urmarit santul de aparare, intrerupt acolo unde padurea facea zid natural de aparare.

Dar am vazut si locurile unde erau portile de intrare in cetate, mi-am intins privirea pana la Portile de Fier ale Transilvaniei - Muntii Poiana Rusca, ce albastreau in zare, am vazut apa Streiului, Sargetia sacra a dacilor, am pipait stanca de sacrificiu, sub forma unui cap de taur, roasa de apele ce se scurg, de mii de ani la poalele ei (numita de localnici si Patul Jidovilor, "jidov" fiind aici numele dat uriasilor despre care abunda legendele in zona), am calcat pietrele de rau care fusesera urcate acolo pentru a alcatui fundatii de case, ori ulite.

Dar incredibile au fost nu doar toate aceste privelisti, ci si faptul ca, odata ajunsa sus, nu am mai simtit nici un fel de oboseala a urcusului, ci o pace launtrica, o serenitate m-a cuprins, de parca eram in fata unui lucru maret si coplesitor, iar aerul parea atat de curat si de tare, ca parca ma hraneam cu el, prin fiecare celula.

Nu as mai fi plecat de acolo. Tintuita parca in pamant, simteam cum energia buna a locului urca prin toate fibrele fiintei mele. (Geologia demonstreaza ca aceste structuri megalitice, menhire, vestigii ale unor culte pagane, erau plasate in zone de inalta intensitate a energiilor telurice; multe catedrale gotice au fost ulterior construite pe locul acestor vechi altare, din aceleasi considerente.)

Am facut restul drumului aproape zburand, fara nici cel mai mic semn de efort, cu sufletul preaplin de senzatia ca in locul pe care tocmai calcasem, se zamislea puterea dacilor, care-i purta in batalii si-i facea sa fie mereu invingatori.

Multumiri ghidului nostru, artistul plastic Titus Blaj din Hateg, un pasionat al istoriei locului, care ne-a confirmat ca toti cei pe care i-a insotit acolo, istorici, turisti ori simpli curiosi, au avut acelasi sentiment coplesitor, calcand pe un pamant sacru, pe istoria noastra ingropata in adanc, al carei glas urca spre noi, din strafunduri.

Cred ca e vremea sa se faca, in sfarsit, auzit!

Fotografii: DANIEL TRASNAI
cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites