CURRENT MOON

Saturday, March 26, 2011

Confesiunile unui fost asasin economic 4/4 (Informatii secrete dezvaluite )



Share/Bookmark

North Africa Gypsy dance



Share/Bookmark

BANJARA, The gypsies of Rajasthan www.banjaramusic.com



Share/Bookmark

Indian Rajasthan Gypsy dance



Share/Bookmark

V FOR VENDETTA


Share/Bookmark

FILMUL AICI TRADUS

THE CLASSIC RESISTANCE MOVIE, HERE

„Remember, remember the fifth of November
Gunpowder, treason and plot.
I see no reason why the gunpowder treason
Should ever be forgot"

Nu stingeţi becul! Vă propunem rezistenţa prin lumină!

Share/Bookmark

Scris de : Adrian Pătruscă i

Ecologiştii propun o oră de beznă mondială cerând omenirii să stingă lumina sâmbătă între 20.30 şi 21.30 în cadrul programului “Earth Hour”.

terra lumina

Aproximativ 20% din electricitatea produsă în lume este consumată pentru iluminatul nocturn.

Aşa zisa Zi a Pământului este perfectă pentru absorbirea fondurilor internaţionale de către organizatorii evenimentului. La nimic altceva nu foloseşte această propagandă imbecilă care cere solidaritate pentru întunericul planetar. Iluminatul este abia pe locul 5 între cauzele consumului mondial de electricitate.

Momentul mobilizării pentru întru beznă aminteşte în fiecare an de apelurile la economie ale lui Ceauşescu, a cărui industrie energofagă şi ineficientă lăsa fără lumină casele oamenilor. Oraşele României, văzute noaptea din avion, păreau luminile unei discoteci săteşti: se stingeau, se aprindeau, se stingeau…

Ecologiştii care propun anual bezna mondială de Ziua Pământului nu realizează altceva decât că se pun singuri “în lumină”, fără ca iniţiativa lor să ducă la vreo îmbunătăţire a vieţii oamenilor. Dimpotrivă, omenirea este pusă să experimenteze întoarcerea la vremea cavernelor, numai bună pentru deznodământul crizei globale care este experimentată pe pielea ei.

Mai rău, anul acesta, apelul la stingerea luminii pe Terra vine după teribilul accident de la centrala nucleară de la Fukushima, când întreaga planetă îşi pune problema dacă centralele atomice mai reprezintă o soluţie, sau trebuie căutate alternative mai sigure.

Ziuaveche.ro vă propune o galerie foto cu cele mai frumoase aglomerări urbane văzute din spaţiu pe timpul nopţii. Nu ar fi păcat ca aceste splendori să dispară şi să ne întoarcem la opaiţ şi la caverne, de dragul noi religii ecologiste?


Salfate Conspiracion mecanismos de control mental [ 09 / 02 / 2011 ASI ...



Share/Bookmark

SALFATE: OVNIS en el mundo, marzo 2011



Share/Bookmark

ROMANCELE AU TALENT

JODHAA AKBAR-FILMUL DE WEEKEND


Share/Bookmark

O POVESTE DE DRAGOSTE DIN SECOLUL 16, ADEVARATA, DINTRE CEL MAI MARE IMPARAT MOGHUL AKBAR SI PRINTESA SA JODHA...SUPERB, LUMINOS, EROIC SI PLIN DE IUBIRE

AICI COMPLET SUBTITRAT IN ROMANA

Adevarul despre Libia: Trupele lui Gaddafi nu au tras în civili (Mass-m...



Share/Bookmark

Friday, March 25, 2011

CELE MAI FAIMOASE SABII DIN LUME

Share/Bookmark

Dintre toate armele albe, sabia a fost fără îndoială cea mai preţuită şi onorată unealtă a morţii. Timp de milenii, sintagma ”Să mori în luptă de sabie” a fost modalitatea preferată de încheiere a socotelilor lumeşti pentru generaţii întregi de războinici din toate colţurile lumii, deoarece se considera că este de departe, cea mai onorantă şi de dorit moarte.

De-a lungul istoriei, personaje de legendă, generali şi războinici desăvîrşiţi, cuceritori de imperii şi lideri militari, cu toţii au folosit săbii de excepţie, multe dintre ele având nume proprii şi o personalitate asemănătoare celui care o mînuia pe câmpul de luptă.

Există o întreagă secţiune a istoriei specializată pe inventarierea şi cercetatea acestor nobile arme.

Să cunoaştem deci, o parte dintre cele mai respectate, temute şi nu în ultmul rînd căutate săbii.

Priviţi-le cu respectul şi teama cuvenită, sunt arme fără pereche care au curmat, unele dintre ele, mii de vieţi omeneşti, şi pe al căror tăiş s-au scurs, cumulat, adevărate râuri de sănge...

Generalul Tomoyuki Yamashita

Tomoyuki Yamashita nu a fost un samurai aşa cum probabil v-aţi aşteptat, ci unul dintre cei mai temuţi generali japonezi din Armata Imperială Japoneză pe perioada celui de al doilea Război Mondial. A devenit cu adevărat de temut în timpul acestei sângeroase conflagraţii mondiale, când a cucerit coloniile britanice din Malaezia şi Singapore, meritându-şi astfel titlul de "Tigrul din Malaya". La sfârşitul războiului, generalul Yamashita a fost judecat pentru crime de război aflate în legătură cu aşa numitul "Masacru din Manila", precum şi cu alte atrocităţi care au avut loc în Filipine şi Singapore. A fost un proces extrem de controversat, care a culminat cu condamnarea la moarte a generalului Tomoyuki Yamashita. Cazul său a schimbat din temelii legislaţia americană cu privire la responsabilitatea comandanţilor militari în privinţa crimelor de război, adoptîndu-se astfel legea cunoscută sub termenul de Yamashita Standard.

Sabia



În perioada carierei sale militare, generalul Yamashita a avut o sabie personală a cărei lamă a fost făurită de celebrul maestru fierar, specializat în producerea de katane de mare calitate, Fujiwara Kanegana, sabia fiind forjată între anii 1640-1689. Sabia a avut mănerul schimbat undeva la începutul secolului XX. Generalul şi-a predat sabia, alături de trupele sale, pe data de 2 septembrie 1945. Arma a fost preluată de generalul american MacArthur, şi depusă ulterior în Muzeul Academiei Militare de la West Point, unde a rămas până în zilele noastre. Sabia este doar una dintre multitudinea de piese asemănătoare confiscate de americani din Japonia la sfârşitul războiului.

Generalul Jose de San Martin

Jose de San Martin a fost un celebru militar de carieră argentinian, care a trăit între anii 1778-1850. Pentru popoarele sud-americane, este şi astări onorat ca mare erou, deoarece a fost cel mai important conducător al proaspetelor natiuni din extremitatea sudică a continentului sud-american, în lupta acestora de independenţă contra Spaniei. Din aceste motive, generalul, cu toate că este argentinian după naştere, este şi în prezent cel mai important erou naţional din Peru. Sub conducerea lui San Martin, peruanii şi-au declarat independenţa pe data de 28 iulie 1821. În Argentina, Ordinul Generalului Eliberator San Martin, este cea mai înaltă decoraţie a acestei ţări.

Sabia



Una dintre cele mai preţioase comori ale generalului revoluţionar, consta într-o sabie de cavalerie cu lama curbată pe care acesta a cumpărat-o din Londra. Generalul a fost atras în principal de curbatura lamei, atribut care sporea considerabil manevrabilitatea şi eficienţa sabiei pe câmpul de luptă. Din acest motiv, el a ordonat ca toţi cavaleriştii din subordinea sa să fie înarmaţi cu săbii similare, extrem de importante în cadrul unui atac în şarjă. Sabia a rămas în posesia generalului pe tot parscursul vieţii sale, ajungând ulterior în panoplia Generalului Republicii Argentina, Don Juan Manuel de Rosas.

În testamentul său, generalul San Martin se referea la sabie ca fiind: " Sabia care m-a întovărăşit de-a lungul tumultuosului Razboi de Independenţă al Americii de Sud". În anul 1896, arma a fost trimisă Muzeului Naţional de Istorie din Buenos Aires, unde poate fi admirată şi astăzi. În anul 1960, sabia a fost furată de două ori, motiv pentru care oficialii muzeului o păstrează într-o casetă special construită.

Sabia celor 7 lame

Dinastia Paek-je a stăpânit pe vremuri un mic regat cu acelaşi nume, situat undeca ăn sud-vestul Coreei de Sud din prezent. La apogeul puterii sale, adică în secolul 4 după Hristos, regatul Paek-je controla propriile colonii din China şi stăpânea vestul Peninsulei Coreene. Paek-je a fost unul dintre cele trei mari regate medievale coreene, alături de Koguryo şi Silla. În anul 372, regele Geunchogo din Paek-je a plătit tribut dinastiei nipone Jin, şi se crede că aceştia au ordonat făurirea unei săbii cu 7 lame drept semn de consideraţie la adresa regelui coreean. Arma are o lamă principală cu lungimea de 74, 9, de care sunt ataşate alte 6 lame de dimensiuni mai mici. Sabia a fost creata cu scop pur ceremonial, nefiind deloc practică într-o luptă adevărată.



În anul 1870, un preot shintoist a descoperit două inscripţii pe sabia cu 7 lame.

Una dintre ele dicta: "La amiaza celei de a şaisprezecea zi din cea de-a opta lună a erei Taiwa, această sabie a fost făurită din oţel călit de o sută de ori. Sabia poate ucide o sută de soldaţi duşmani. Cu onoare pentru politicosul rege-duce.

Sabia este păstrată în prezent în altarul Isonokami din pefectura Nara, Japonia.

William Wallace

William Wallace a fost probabil cel mai celebru personaj istoric din Scoţia. La origini a fost un nobil cavaler scoţian care a trăit între anii 1272-1305. Este faimos pentru organizarea rezistenţei militare a clanurilor scoţiene în faţa regatului englez, pe durata Războaielor Scoţiene de Independenţă din secolele 13-14. Pe întreaga perioadă a vieţii sale, Wallace a fost numit Gardian şi Ocrotitor al Scoţiei. A condus numeroase corpuri de infanterie care s-au angajat cu succes în lupte corp la corp cu trupele de călăreţi englezi. Cea mai preţuită armă a acestor dârji războinici era, evident, spada de dimensiuni cât mai mari. În anul 1305, eroul William Wallace a fost capturat la ordinele regelui Edward I al Angliei, fiind acuzat de trădare şi suferind o moarte cumplită. Astăzi, William Wallace este cel mai important erou şi patriot socţian. Sabia sa este printre cele mai faimoase şi apreciate din lume.

Sabia



Arma pesonală a lui William Wallace era o spadă imensă de tip Claymore. Astăzi poate fi admirată în incinta Monumentului Naţional din Stirling, Scoţia. Singură, doar teaca sabiei are lungimea de 134 centimetri, şi cântăreşte aproape 3 kilograme. Se crede că sabia a fost folosită de Wallace în bătăliile de la Stirling Bridge (1297) şi Flakirk (1298). Mânerul sabiei se termină într-o contragreutate de fier cu forma unei cepe, mânerul propriu-zis fiind acoperit de benzi succesive de piele brună tăbăcită.

După execuţia lui William Wallace, Sir John de Menteith, guvernator al castelului Dumbarton, a fost cel care a primit sabia temutului rebel scoţian. În anul 1505, regele James IV al Scoşiei a plătit suma de 26 de şilingi pentru ca sabia să fie împachetată în mătăsuri scumpe. Se spune că sabia a trecut prin multe modificări deoarece englezii nu s-au împăcat deloc cu faptul că teaca şi centura originală a sabiei lui Wallace au fost confecţionate din...pielea jupuită şi uscată a lui Hugh Cressingham, un mare comandant militar englez şi rival personal al faimosului scoţian...

Tizona



Cid-ul a fost cel mai important erou popular din eposul spaniol. A fost un personaj istoric real care s-a născut se pare, în anul 1040, în apropiere de Vivar, un orăşel de lângă Burgos, capitala regatului Castiliei. Pe parcursul vieţii sale, El Cid a avut numeroase succese militare şi diplomatice. A fost numit conducător suprem al armatei de către regele Alfonso IV, fiind fără doar şi poate, asul din mânecă al regelui în campaniile sale militare împotriva maurilor. A fost un priceput strateg militar şi de asemenea, un temut spadasin.

Cid-ul a folosit numeroase săbii pe parcursul vieţii sale, dar cele mai apreciate au fost armele "botezate" Colada şi Tizona. Tizona a fost sabia favorită a Cid-ului în confruntările sale cu maurii. Arma este considerată şi în prezent unul dintre cele mai importante artefacte istorice deţinute în patrimoniul spaniol. Tizona a fost făurită în Cordoba, dintr-un oţel de Damasc cu puritate deosebită. Are lungimea de 103 cm, şi cântăreşte 1,1 kg. Este împodobită cu două inscripţii, una care face referire la data la care a fost realizată, undeva în anul 1002, iar cealaltă inscripţie redă rugăciunea catolică Ave Maria. Tizona poate fi admirată în Museo de Burgos, din opraşul cu acelaşi nume.

Sabia lui Napoleon Bonaparte



În anul 1799, corsicanul Napoleon Bonaparte adevenit conducătorul militar şi politic "de facto" al Franţei, în urma unei lovituri de stat. Cinci ani mai tîrziu, senatul francez îl porclama împărat. O astfel de personalitate complexă şi fascinantă a avut bineânţeles sabia sa favorită. Napoleon Bonaparte purta întotdeauna pe câmpurile de bătălie un pistol şi o sabie. Era un pasionat al armelor, colecţia sa particulară cuprinzănd arme de o mare viarietare, de la pumnale până la piese de artilerie. Armele sale erau piese de calitate deosebită, alcătuite din cele mai bune materiale ale vremii. În vara anului 2007, o sabie încrustată în aur care a aparţinut faimosului om de stat francez, a fost vândută la o licitaţie din Franţa pentru suma fabuloasă de 6,4 milioane $. Sabia a trecut de botezul războiului, fiind folosită personal de Bonaparte în decursul mai multor bătălii. În anul 1800, Napoleon i-a făcut-o cadou fratelui său cu ocazia nunţii acestuia. Sabia trecut ulterior din generaţie în generaţie, nepărăsind familia Bonaparte. În anul 1978, arma a fost declarată comoară naţională a Franţei, iar cumpărătorul ei din anul 2007 nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea.

Sabia Milei



Această unealtă a Morţii cu nume bizar, este o faimoasă sabie care a aparţinut lui Edward the Confessor, unul dintre ultimii regi anglo-saxoni al Angliei, înainte de cucerirea normandă din anul 1066. Regele Edward the Confessor a domnit între anii 1042-1066, imediat după moartea sa normanzii poposind aici conduşi de celebrul William Cuceritorul.

Sabia Milei are lama ruptă, în anul 1236, arma a fost denumită Curtana şi a fost folosită doar cu ocazia ceremoniilor de la curte. În vremurile străvechi, era un privilegiu pentru orice rege să ajungă să o mânuiască. Povestea legată de episodul ruperii spadei este necunoscută, dar conform miturilor medievale, vîrful spadei a fost rupt de către un înger care a vrut astfel să împiedice o crimă.

Sabia Milei face astăzi parte dintre Bijuteriile Coroanei Regatului Unit, şi este una dintre cele 5 săbii folosite în ceremonialurile de încoronare al regilor britanici. Arma este printre putinele care au scăpat furiei lui Oliver Cromwel, celebru pentru ordinele sale de a se topi toate artefactele străvechi, în căutarea oricărei fărâme de aur şi alte metale preţioase...

Zulfiqar



Este cea mai veche şi mai preţuită sabie a Islamului. Istoric vorbind, a aparţinut lui Ali, nimeni altul decăt vărul şi ginerele profetului Muhammad. Ali a condus primul Califat Islamic, între anii 656-661. Pe baza unor dovezi istorice, Muhammad însuşi i-a înmânat-o pe Zulfiqar lui Ali la încheierea bătăliei de la Uhud, Profetul fiind impresioant de puterea şi credinţa de care a făcut dovadă Ali.

Zulfiqar este un simbol ardent al religiei Islamului, fiind admirată şi în prezent de milioane de credincioşi.

Tehnic vorbind, Zulfiqar este un Scimitar, adică o sabie tipică Asiei de sud-vest, acest gen de săbii cu lama lungă şi curbată fiind foarte des întâlnite in regiune pe perioada medievală.

Se pare că Ali a folosit-o pe Zulfiqar la asediul oraşului Mecca. Există puţine imagini ale sabiei, unele dintre ele prezentând-o cu o lamă bifurcată şi două vârfuri, în timp ce altele o prezintă sub o formă clasică de Scimitar. Comform celor 12 imami şiiţi, arma se află în prezent în posesia Imamului Muhammad al-Mahdi. Sabia sfîntă a Islamului face parte din celebra colecţie Al-Jafr.

Al-Jafr, o carte mistică a şiiţilor de pretutindeni, este compusă din două cufere din piele care conţin cele mai importante artefacte musulmane păstrate din perioada de inceput a Islamului, multe dintre acestea aparţinând Profetului Muhammad şi ginerelui său Ali. Colecţia a fost transmisă din generaţie în generaţie, fiecare Imam primind-o de la predecesorul său. Conţinutul cărţii Al-Jafr este cu adevărat impresionant, dar nu este expus publicului. O secţiune a uriaşei cărţi împărţită în mai multe sertare conţine legi islamice, directive şi manuale de tactică militară, precum şi un sac unde este depozitată armura şi armele Profetului, Zulfiqar este considerată printre cele mai preţioase artefacte depozitate în Al-Jafr.

Honjo Masamune



Fierarul Masamune este considerat printre cei mai buni făuritori de săbii din Japonia, ceea ce il transformă imediat într-unul dintre cei mai mari meşteri de acest gen care au trăit vreodată în această lume. Nu se cunoaşte cu exactitate perioada istorică în care a trăit, dar se crede că a lucrat ce fierar imperial undeva între anii 1288-1328. Armele create de Masamune au dobândit un statut legendar peste secole. În special săbiile tip katana şi wakizashi ieşite din mâinile maestrului Masamune au o reputaţie inegalabilă pe baza calităţii şi eleganţei acestor unelte ale Morţii. Maestrul se semna rar pe săbiile făurite, prin urmare este foarte dificil de datat şi identificat armele care i-au aparţinut.

Cea mai faimoasă dintre katanele sale, a fost cea numită Honjo Masamune. Sabia este extrem de importantă pentru patrimoniul nipon, deoarece acest obiect care a atins perfecţiunea, a reprezentat shogunatul în timpul perioadei Edo. Sabia a fost înmânată de la shogun la shogun timp de generaţii. În anul 1939, a fost declarată comoară naţională a Japoniei, dar a rămas în castelul Kii aparţinând familiei Tokugawa. Ultimul posesor al katanei Hionjo Masamune a fost Tokugawa Iemasa. Acesta a înmănat-o împreună cu alte 14 săbii de mare valoare, secţiei de poliţie din Mejiro, undeva în luna decembrie a anului 1945. La scurt timp, în luna ianuarie a anului imediat următor, secţia de poliţie din Mejiro a înmânat sabia sergentului american Coldy Bimore. De atunci sabia Honjo Masamune a disparut fără urmă, iar locul unde se află în prezent este necunoscut. Honjo Masamune este unul dintre cele mai importante şi mai preţioase artefacte istorice care au dispărut la sfărşitul celei de-a doua Conflagraţii Mondiale. Valoarea sa este practic inestimabilă, şi se speculează că la ora acuală aparţine unui important miliardar nipon care nu-şi dezvăluie identitatea.

Joyeuse



Carol cel Mare sau Charlemagne, fost probabil cel mai important rege francez din istorie. S-a născut în anul 742, fiind considerat unul dintre cei mai admirabili lideri militari de pe Bătrânul Continent. A devenit rege al francilor în anul 782, iar în anul 800 a devenit Împărat peste ce mai rămăsese din Imperiul Roman de vest. În perioada Sfîntului Imperiu Roman, a fost cunoscut şi sub titulatura de Charles I, fiind de fapt fondatorul acestui imperiu. În perioada domniei sale, a reuşit extinderea fără precedent a regatului francilor, tranformându-l într-un adevărat imperiu care cuprindea o mare parte din Europa centrală şi de vest. Charlemagne este considerat drept fondatorul monarhiilor franceze şi germane, precum şi părintele Europei occientale.

Sabia sa personală se numeşte Joyeuse, fiind privită ca un adevărat obiect de cult în rândul majorităţii ordinelor cavalereşti medievale. Astăzi există două săbii care se revendică a fi celebra Joyeuse. Una este păstrată la Weltliche Schatzkammer din Viena, iar cealaltă se află la Muzeul din Louvre. Lama sabiei din Louvre se pare că este confecţionată parţial din lama originală a sabiei lui Charlemagne. Sabia aeste făurită din părţi distincte ansamblate în secole diferite. Mânerul sabiei indică o dată de fabricaţie care coincide totuşi cu perioada în care a domnit Charlemagne.

Joyeuse a apărut în numeroase legende şi documente istorice. Cronica Bulfinch susţine că monarhul suprem al francilor s-ar fi folosit de Joyeuse pentru a-l decapita pe comandantul sarazin Corsuble, la fel ca şi pe prietenul său bun, Ogier Danezul.

După moartea lui Charlemagne, sabia sa ar fi fost păstrată în Basilica Saint Denis, fiind dusă mai apoi la Louvre, unde a fost folosită în cadrul ceremoniilor de încoronare a regilor francezi.


sursa descopera.ro


Twilight - Muse - Supermassive Black Hole



Share/Bookmark

Question & Answer Session with Thai Buddhists



Share/Bookmark

PAINTED SKIN


Share/Bookmark

ONE OF MY FAV MOVIES EVER-FULL OF MAGICK AND LOVE

HERE
WITH ENGLISH SUBS

TATAL BRAZILOR

Share/Bookmark

Tatal brazilor
Il cheama Mitu si a implinit in primavara aceasta 99 de ani. Mitu Staiculescu, cel mai batran padurar din Gorj. Are darul vorbirii cu animalele, cu pasarile si cu copacii si e tatal unei paduri de brazi. Ca sa-l gasesti, trebuie sa te duci in Sacelu, pe malul Blahnitei, apoi sa intri intr-o odaie veche si calda, in care lumina de toamna tarzie trece pe deasupra unor gutui asezate pe pervaz.


Angelica


La aproape o suta de ani, Mitu Staiculescu e inca verde ca bradul. Doar vederea l-a cam lasat si poarta o pereche de ochelari cu lentilele groase, ca sticlele de sifon. Ii poarta rar, ce-i drept, doar prin casa, cand citeste sau mestereste vreun lucru marunt. In padure nu-i poarta. I-e teama ca veveritele si vulpile n-ar mai veni sa-i manance din palma, confundandu-l c-un zgriptor.

O fi la mijloc si putina cochetarie, fiindca Mitu a fost om mandru la viata lui, zvelt, puternic, cu sprancene arcuite ca doua streasini peste niste ochi - cateodata albastri, dar cel mai adesea, verzi. Ca padurea de verzi!

A fost destul s-o patrunda o singura data cu ei pe Angelica, o codana frumoasa si rusinoasa, si fata i-a cazut pierita in brate, desi era o copila pe langa el. Au facut cununie si s-au inteles de minune inca de la inceput. Cu ochii in pamant, fata nu i-a zis niciodata decat "mata". Si tot cu ochii in pamant, a-nteles ca in anii lungi ce urmau sa-i traiasca alaturi, avea sa imparta frateste iubirea barbatului cu padurea, care incepea chiar din spatele casei.


Dar s-a supus si a castigat. "Ai de lume!", suspina nea Mitu, chinuit de amintiri. "Cum zicea si taica mosu al meu, eu am fost mai om in padure decat in sat. Acolo samtam eu ca traiesc cu adevarat."

Asezat pe pat, in dreptul gutuilor din fereastra, batranul si-a pus ochelarii ca sa-si vada gandurile mai bine si sa spuna povestea in amanunt. "Pai se-ntampla sa plec de-acasa vreo doua zile si sa sa faca sase, mai ales cand aveam plantari sau curatiri de padure batrana. Dormeam pe-acolo, pe la radacina unui stejar.

Mi se parea ca-s strain cand veneam iar in sat, printre oameni. Noroc cu Angelica, ca m-a-ntales si m-a lasat in vrerile mele. Ea era singura care stia sa ma caute daca ardea ceva acasa, in sat. Vreun necaz, vreo treaba ce nu suferea amanare.

Aveam eu locurile mele, cine stie prin ce desisuri, dar ea ma gasea. Numai ce auzeam sfornaitul calului si o vedeam iesind din padure in luminis. Venea asa, la mine, pe neasteptate. Parca o vad si acum. Mi se parea ca si copacii se dadeau la o parte din drumul ei. Isi trageau crengile ca sa treaca mai repede si sa ajunga la mine. Atunci eram eu cel mai fericit de pe lume. Atunci toata padurea era casa mea. Era veselie intre noi, parca si pasarile alea canta altfel, parca se lumina si copacii. Si frunzele."



Tatal brazilor

"Drept va spun. Greu mi-a fost mie sa-mi scot din viata padurea, ca si ea e vie, poate mai vie ca noi, si trebuie sa te porti cu ea cu durere, cu simtamant. Cand e tanara e frumoasa, e in putere, e bogata adica, iara cand imbatraneste parca e si mai frumoasa, vin si mai multe pasari in ea, si animale, si multe alte alea, care-s de poveste, de care nu-i de vorbit cu oricine si care numai in paduri batrane isi cauta si-si gasesc locul."

Nea Mitu imi povesteste despre padure, ca si cum ar vorbi despre un om, imi spune ca padurea trebuie ocrotita de mica, "ca sa creasca drepti copacii", ca trebuie curatata de crengi si de uscaturi "ca sa apara frumos", ca "nu-i drept sa uiti de padurile batrane, ca acolo e raiul animalelor, acolo se-aduna ele ca sa fie laolalta.

"Va spui drept, eu am stat, nu o data, ceasuri la rand de m-am uitat cum se joaca niste pui de vulpe pe tapsanul insorit din fata vizuinii. Alteori, am vazut cum isi invata lupoaica puii sa prinda iepuri, sa se furiseze pe branci, de-a lungul vailor. Am vazut si capre cu botul ud si cu niste ochi mari, de-ti era si mila sa te gandesti ca mai sunt de-aia care le-mpusca.

Da cate n-am vazut eu in padure? Da cate n-am auzit? Stii dumneata ca pomii vorbesc intre ei? Ca stau de vorba uite-asa, cum povestim noi acuma? Stii cum plange padurea? N-ai cum sa stii, ca nu esti de-a padurii, daca traiesti la oras. Ti se scoala parul pe cap cand o auzi, atata durere iese din ea.

Sa stii matale ca bradul e cel mai indurerat dintre toti. Cand plang brazii, parca se-aude o turma mugind, un huiet surd, asa, care pare ca vine din fundul pamantului. Si ei plang, saracii, si se chinuie ca nu-si pot tine durerea aia, atata e de mare, ca s-ar desface in mii de bucatele daca n-ar avea scoarta. Asa se aude. Ma-ntrebi de ce plang copacii? Ei, de multe... Da ce, dumneata n-ai plans niciodata? Pai, copacul e ca omul, plange, si de bucurie, si de intristare.


Era mai demult o padurice izolata de braduti, cam singurei, cam departe de padurea mare. Nu stiu cum de-au crescut ei acolo. Ei, si bradutii astia plangeau de fiecare data cand se apropia vreo furtuna. Se temeau. I-am auzit de mai multe ori.

De eram prin prajma, ma duceam printre ei si-i ogoiam, ii mangaiam si vorbeam cu ei, ca sa le treaca uratul. Si chiar daca eram in alta padure, daca vedeam ca vine vremea grea, numai ce ma gandeam la ei, saracutii, si le ziceam in gand: "Stati cu tata, ca are sa fie bine". Treceau furtunile si ei erau apoi iar veseli, ca pruncii.

Acuma or fi brazi batrani, ca mine, cine stie, ca n-am mai fost de cativa ani in padure. Da si-acuma, de cate ori sunt fulgere ori tunete, la ei ma gandesc prima data, ca doar io i-am crescut. "Stati cu tata, ca are sa fie bine", le zic de departe si acuma. "Stati cu tata"."


Stejarul cu doua vieti



I-as spune lui nea Mitu, dar n-am curaj, ca si eu sunt un om al padurii. Ca am crescut si eu la marginea unei paduri uriase, prin care umblam de dimineata si pana seara tarziu. Nu-i spun, fiindca
Tatal brazilor
stiu ca asta l-ar intrista. I-ar fura soarele din poveste. Nea Mitu crede ca nimeni pe lumea asta n-a trait mai aproape de padure ca el, ca nimeni nu s-a apropiat mai bine de firea si de tainele ei, iar ca sa scoata stiinta lui la lumina, trebuie cu tot dinadinsul sa creada ca doar lui i-a dat Dumnezeu norocul acesta de a patrunde marele mister al naturii.

Un noroc pe care acum mi-l impartaseste si mie, ca unui novice, ca unui elev venit sa invete de la profesor lectia de la care a lipsit. Si nea Mitu s-a bucurat tare mult ca are cui povesti si ca e cineva interesat de viata lui.

Mi-a spus despre gaite cu aripi albastre si despre cuiburi de turturele si porumbei salbatici, a urmarit cu gandul o haita de lupi, care se furisau printr-o vale, "c-asa-s lupii, umbla numai pe vai, de-a lungul firului de apa si impotriva vantului", mi-a spus cum a invatat sa-si faca prin padure drumuri numai de el stiute, carari care se intalneau cu ale vulpilor, jderilor si lupilor ori ale altor salbaticiuni, pe care le urmarea ca sa le cunoasca mai bine, sa le ajute, si nicidecum sa le omoare ori sa le vateme.

Mi-a povestit apoi de-un urs, cum n-a mai vazut in viata lui altul, pe care l-au prins niste rai intr-un lat de otel. Mi-a spus cat de mila i-a fost sa-l vada zbatandu-se, infricosat si umilit, cum n-a vrut sa-l impuste cand l-au chemat si i-au poruncit.

Cum vazand el ursul acela ranit, pe care nu a vrut sa-l impuste, un urs pe care il stia mai demult din padure, un urs liber si frumos ca un rege, cum ascultandu-i racnetele a inteles cat este de mare ruptura dintre oameni si celelalte vietuitoare, cat de putin intelegem din ceea ce se intampla imprejur. Cu parere de rau ca nu l-a putut salva atunci, demult, pe ursul acela, nea Mitu isi intoarce povestea inapoi, in padurea lui:


"Noi, oamenii, ne conducem dupa zile si nopti, da padurea are doar vara, primavara, toamna si iarna, doar anotimpuri, ceasul nostru nu se potriveste cu ceasul ei, iar unii dintre copaci au mai multe vieti, adica o viata si apoi inca o viata si poate inca una. Cine stie de unde aduna ei atata putere, din pamant, din aer, unul de la altul, ca sa poata sa treaca anii peste ei si sa nu se vada. Ca altfel, ce poti sa zici?

Uite, este in mijlocul Padurii Manastiresti, acolo unde mai cresc si acuma cativa stejari care au sute de ani, cre ca-s de pe vremea lui Stefan cel Mare, este acolo un stejar batran tare. Toate potecile padurii se opresc la el. Ori dincotro ai porni, drumul te aduce pana langa trunchiul lui gros, pe care nu-l prind trei oameni.

Tata mosu imi zicea ca acolo e raiul pasarilor, si ca nu care cumva sa-i fac vreo stricaciune pomului aluia. Sa am grija de el ca de ochii din cap. Ei, si uite-asa, copacul asta de care-ti spusei, si pe care-l ingrijii eu ani de-a randul, s-a uscat de la o vreme. Era de-acuma mort, mort, o uscatura plina de cuiburi si de gauri in care se ascundeau sute de pasari si zeci de veverite si alte lighioi.

Si-ntr-o primavara, dupa ce multa vreme a fost numai casa pentru tot felul de animale si pasaret, numai ce vazui ca i-au dat iar frunzele. Parca nici nu-mi prea venea sa crez ca-i drept ce vad. Treceam in fiecare zi pe la el, ca eram si eu curios, imi faceam drum prin partea aia de padure, numai ca sa fiu pe-aproape.

Mai intai i-au aparut niste muguri care s-au umflat dupa cateva zile de ploaie, si apoi, dupa alte cateva zile, s-au desfacut si frunzele. Va spui drept, dupa ce l-am vazut cat era de uscat si de povarnit, cu crengile alea groase si goale, cand am vazut prima data frunzele lui subtirele, crescute pe niste lujeri tasniti direct dintr-o scorbura gaunoasa, parca mi-a venit asa, ca o caldura in gat.

Va spusei ca-s om care-am vazut multe la viata mea, da parca, sa zic asa, m-a taiat plansul. Ca, vezi matale, daca a inviat copacul acela, care era cel mai batran din neamul lui si care cine stie cate a vazut de cand s-a deschis in lume, asta inseamna ca orice s-ar intampla, dupa o viata urmeaza alta. Nimic pe lumea asta nu moare definitiv.

Si m-am gandit eu o vreme ca oare ce-a putut sa-l invieze pe stejarul batran, ca doar a stat ani de zile asa uscat. Eu cred ca toata forfota aia de pasari care-l incarcau de cuiburi, poate ca animalele alea care-au facut atatea galerii si vizuini intre radacinile lui noduroase si care fojgaiau toata ziua peste tot, poate ca alea l-au trezit iara la viata, sa traiasca.

Poate ca ele au atins cine stie ce coarda acolo, in cotlonul inimii lui, de l-au inviat. Poate ca a luat viata de la ele, ca altfel nu pot sa-mi explic."


Lantul rupt


Tatal brazilor
De vreo doi ani, de cand i-a murit singurul nepot, nea Mitu Staiculescu n-a mai calcat in padure. Si-a inchis singur drumurile inmultindu-si suferinta. Si le-a oprit, ca sa tina in el doar amintirea acelor zile in care il lua pe Onut de mana si-l invata limba padurii. Plecau dimineata, inainte de a rasari soarele, si se mai intorceau tocmai la asfintit.

Ba, uneori, au dormit amandoi acolo, intre copaci, in cate o poiana inconjurata de brazi ori stejari.

Si-atunci, ii povestea baiatului de strabunicul lui, Constandin Totorcea, "boierul al batran", un os de mosnean din Gorj, cu pamanturi multe si-ntinse, care dupa ce-si punea la cale treburile prin gospodarie, impartind muncile la oamenii pe care-i angaja, se urca pe cal, isi lua straita cu mancare, lua cartea si se ducea in Padurea Manastirii, la locul numit Lespezi, se aseza langa stejarul acela batran, care era si atuncea batran, dar poate cu mai multe frunze, si citea dintr-o carte ce avea table din piele roscata de capra, prinse intr-o catarama groasa.

Citea zile la rand, fara sa se intoarca acasa. "Dormea acolo, pe loc, citea, se uita la copacii din jur si-apoi iar citea, asta facea. Cadeau frunzele pe el si nu-i pasa, il ploua si nu se misca. N-avea grija lumii, parca nici nu mai traia pentru ea. Atata doar, se ingrijea sa deie apa la cal, in rest nimica." De la el a invatat Mitu Staiculescu multe din tainele padurii. Pe altele le-a descifrat singur, de-a lungul anilor in care a pazit "ca pe ochii din cap" sutele de hectare de padure ce i-au fost repartizate.

Umbland prin codru de unul singur, s-a gandit de multe ori la "al batran" si simtea ca e legat de el "asa cum sunt legate verigile dintr-un lant". Simtea, cu cat treceau anii, ca dragostea pentru padure a bunicului s-a scurs direct in sangele lui. De multe ori se gandea la batranul care-i spunea mereu ca el "nu e om decat in padure", ca acolo "lucrurile-s clare si neminciunoase".

Si mai simtea ca si el are de dat mai departe ce stie. De-aceea a fost tare bucuros cand i s-a nascut si lui un nepot. A fost veriga din lantul care se facea cu el, cu Onut, dintr-o data mai lung si mai tare, gata sa treaca pana in anii veacului care va veni. A stiut, a simtit ca are cui lasa ce-a adunat, ca are cine duce mai departe ceea ce a invatat in toata viata lui.


Cu nepotul de mana, Nea Mitu a colindat toate padurile din jurul Sacelului. I-a aratat cotloane si cuiburi de pasari si jivine, i-a pus in mana pui de vulturi si de turturele salbatice, l-a invatat sa asculte cantecul mierlei, i-a povestit despre copaci si despre cat este de tare lemnul lor, si l-a dus de cateva ori si la stejarul batran, in care era "raiul pasaretului".

A si dormit de cateva ori cu el acolo, intre radacinile lui groase, care au valurit pamantul acoperit cu muschi.
I-a zis si de Fata Padurii, despre "alea sfinte" care joaca si lasa urme in iarba, despre ghemurile de serpi care-i apara pe zmeii ce se ascund in mijlocul padurii si de tot ce mai trebuie un om sa stie cand e in padure. Un singur lucru n-a mai apucat sa-l invete.

Un lucru rar, care nu se-arata oricui, si de care "putini au auzit". Si de asta-i pare tare rau. N-a mai apucat sa-i spuna de ce plang brazii. Si din aceasta cauza stie, simte ca lantul neamului s-a rupt, ca Staiculestii, coboratori din boierul Constandin Totorcea, "oameni falnici, inalti ca brazii", nu mai au in neam veriga care sa duca lumea mai departe.


Anotimpurile omului


Tatal brazilor
Nea Mitu Staiculescu se scoala in fiecare zi foarte de dimineata, odata cu pasarile care vin si-i canta pe creanga de mar de la fereastra. Pe vremuri, in zilele lui bune, cand se lumina de ziua, la ceasul acesta el era deja departe de casa, cine stie pe ce poteca de padure, pe la Goronet, ori poate la Frasini, sau si mai departe, dincolo de Lespezi.

Asta se intampla mai cu seama cand era tanar, adica in primavara vietii lui. Lua in seama padurea si ce mai era prin ea. Si nu ramanea dator niciodata cu vreo munca. Au trecut astea, cum trec toate, au trecut si vara lui, si toamna. "Acu s-apropie iarna, nu mai e mult...", zice el din cand in cand.

De multa vreme, nea Mitu n-a mai intrat printre copacii cunoscuti, n-a mai calcat pe potecile inguste si n-a mai fost nici la stejarul lui, unde-i raiul pasaretului. Nu le-a mai vazut, dar le viseaza in fiecare noapte, si-atunci e ca si cum ar fi acolo. Sau poate ca e chiar acolo.

Se face ca isi pregateste straita cu de-ale gurii, ca-si ia pusca din cui, sapca verde pe cap si ia drumul ce porneste din spatele casei. Se face ca-i usor, ca nu-l dor picioarele si ca drumurile padurii i se deschid ca si altadata, si el merge, merge, si nu se opreste, nici la tufele de alun de la marginea Blahnitei, nici la culmea pe care-si are cuib vulturul acela batran.

Merge pana cand e dintr-o data seara, si-atunci ajunge si se culca sub crengile groase ale stejarului, printre radacinile acoperite cu iarba, care au alcatuit pentru el un fel de leagan, o adancitura, in care se strange si-ncape perfect.

Si dupa ce isi gaseste locul, in causul acela de iarba, se face liniste mai intai si-ncep apoi pasarile sa-i cante, si luna ramane agatata de o creanga deasupra capului. Si-atunci se porneste vantul acela usor pe care-l stie de cand era copil, cand
Tatal brazilor
calarea in bratele bunicului Constandin. Vantul acela care-i mangaia chica galbuie si care-i dadea fiori pe sira spinarii. Dupa aceea, vine alt vant, mai mare, care-i increteste pielea si-l face sa se stranga si mai tare in culcusul de sub stejar.

Si atunci, in lumina ce dintr-odata se albastreste, simte cum din adancul pamantului urca prin el o mladita tanara de stejar, o unda verde ce ii trece prin picioarele obosite si prin spatele garbovit, prin grumaz si prin frunte. Si lujerii se fac crengi, si crengile se fac o padure tanara de stejari.

Si cand visul ajunge aici, de fiecare data se trezeste si-si da seama ca pentru el, de-acuma, e prea tarziu, fiindca primavara padurii n-are la ce sa se-ntoarca: in patul lui sapat sub stejar, a venit, deja, iarna.

Thursday, March 24, 2011

continenta sexuala



Share/Bookmark

CURE DE SLABIT EFICIENTE

Share/Bookmark


REGIMUL 1

Prima zi: banane, nimic altceva.

Ziua a 2-a: legume fierte, cu sau fara sare (nimic altceva).

Ziua a 3-a: paine prajita cu carne slaba de pui sau vita, fripta pe gratar.
In celelalte zile se mananca normal, dar fara grasimi, aluaturi si dulciuri (inclusiv lichide) in exces.


Este un regim hranitor, cu aport de proteine (carne), vitamine si saruri minerale (legume), potasiu (bananele).
Poate fi repetat in fiecare saptamina pina la pierderea kilogramelor dorite.


REGIMUL 2
REGIMUL CEPEI

3 cepe taiate, curatate de coaja, se fierb 20 de minute intr-un litru de apa. Se strecoara si se bea o ceasca in fiecare seara, timp de 5 zile. Dar atentie, pulpa cepei are un efect laxativ, asa ca nu trebuie sa abuzati. Dupa cele 5 zile, luati cateva zile pauza.


In timpul regimului reunutati la zahar, dulciuri si piine, in rest mincati orice.



REGIMUL 3
METODA PARIZIANA

Metoda pariziana (am botezat-o asa datorita originii sale) m-a ajutat sa slabesc in conditii alimentare normale, adica mese usoare si dese (gratare cu garnituri, peste, multe legume si fructe) si nu sarmale, ciorbe si prajituri.


Procedeul e cat se poate de simplu: mancati un mar, o para sau un cartof fiert in apa, cu o ora inainte de mese (dimineata, la pranz si seara, sau si mai des). Aceasta gustare joaca rolul de dop digestiv, diminuandu-va considerabil apetitul.


Daca regimul e tinut consecvent, se slabesc 3-4 kilograme pe luna. Autoarea retetei e o dieteticiana celebra in Franta (Marie Francoise Plisier). Din precautie, se renunta total si la zahar (inlocuindu-l cu miere) si se reduce cantitatea de sare (retine apa in organism)


REGIMUL 4
RETETA MAICII TEREZA

Eu am slabit 4 kg intr-o luna, fara nici un efort. Nu trebuie sa tineti regim alimentar, trebuie doar sa respectati regulile de mai jos:
Reteta o veti incepe, obligatoriu, intr-o zi de miercuri. Va cumparati un pahar nou si miercuri seara, inainte de culcare (mereu la aceeasi ora), umpleti paharul pe jumatate cu apa, apoi adaugati atatea boabe de orez, cate kilograme doriti sa slabiti.

Joi dimineata, pe nemancate, umpleti paharul cu apa, apoi beti toata apa, lasand la fundul paharului boabele de orez.


Umpleti din nou paharul pana la jumatate cu apa si lasati-l asa pana vineri dimineata cand, pe nemancate si la aceeasi ora ca joi, il umpleti cu apa si beti tot, inghitind si boabele de orez. Miercurea urmatoare se repeta operatiunea. Reteta se va tine timp de patru saptamani.

Retineti: se incepe numai miercurea; se va respecta cu strictete ora (de exemplu in fiecare miercuri seara puneti boabele de orez in apa la ora 22, iar joi si vineri beti apa la ora 7). Paharul nu trebuie folosit intre timp de altcineva.



REGIMUL 5
Regimul care ajuta sa se slabeasca 1,5 kg pe zi

Ora 8: o cana ceai de fructe, fara zahar (eventual cu indulcitor), un strugure.
Ora 9: o cana ceai verde, 2-4 biscuiti cu miere, un mar.
Ora 10: o banana sau un kiwi.


Inaintea orei pranzului se pot consuma doua feliute de branza sau 3 felii de piept de pui fiert (fara pielita).


Pranz: salata de cruditati cu iaurt, orez (integral sau obisnuit) cu verdeata


Ora 17: un mar.
Inainte de cina, o felie subtire de sunca.
Cina: carne slaba la gratar, o salata de fructe.
Inainte de culcare, o cana de ceai verde si soia preparata dupa dorinta.


REGIMUL 6
Regim pentru persoanele care retin apa in tesuturi


Ora 8: o ceasca de ceai verde neindulcit sau o cafea amara.
Ora 10: un ou rascopt sau un cartof copt.
Ora 12: o salata de varza cu putina zeama de lamaie si putin ulei de masline; o bucata de pui fiert (doar piept).
Ora 16: 2 linguri de branza de vaci, un mar.
Ora 19: peste fiert sau fript (o bucata).
Seara, se poate bea o cana cu ceai verde fara zahar.

REGIMUL 7

Cura Waerland
Cura Waerland
- Dureaza trei zile pe saptamana. Se pierd 4 kg in 7 zile-


Este un regim de slabit foarte drastic, propus de dieteticianul suedez, Ake Waerland. Nu trebuie tinut mai mult de trei zile. Aduce doar 600 de calorii pe zi.

Se compune din 500 g cartofi si 500 g de telina pe zi. Cele doua legume se curata si se fierb, se dau prin sita si se transforma intr-un piure care trebuie amestecat cu o lingurita de seminte de in si foi tocate de patrunjel. In plus, trebuie sa se bea doi litri de apa minerala sau obisnuita, la temperatura camerei.

Avantajul acestei cure este ca se pierd foarte repede kilogramele: patru kilograme in sapte zile. Telina are o actiune diuretica. Se pierde apa si se slabeste usor. Are efect dezintoxicant.


Inconvenientul curei este ca pot sa apara deranjamente gastro-intestinale sub forma de gaze sau diaree. In plus, e si foarte monotona. Cei care o practica trebuie sa aiba multa vointa.

REGIMUL 8

Cura cu fructe

Cura cu fructe
- Se tine trei zile pe saptamana. Se slabesc 2 kg in 7 zile -


Fructele constituie un aliment bogat in hidrati de carbon, dar contin o cantitate nesemnificativa de proteine sau grasimi. Pe de alta parte, ele au din abundenta fibra vegetala, vitamine si minerale. Fructele sunt alimente accesibile. Bune la gust si cu un aspect agreabil, au fiecare in parte o alta savoare si se pot combina usor.

Fructele produc foarte repede senzatia de satietate, datorita volumului mare pe care il au si datorita marii cantitati de fibre si apa pe care le contin.
Succesul acestei cure consta in faptul ca aduce putine calorii - intre 800 - 1200 pe zi. Are un efect diuretic, datorat cantitatii ridicate de lichide care se ingereaza.


Produce un efect laxativ si dezintoxicant si faciliteaza tranzitul intestinal. Produce o scadere notabila a colesterolului si a tensiunii arteriale si aduce organismului un mare aport de vitamine si minerale. Durata ei este de trei zile pe saptamana (dar numai fructe) si se compune din fructe proaspete sau suc de fructe preparat proaspat, in fiecare zi. Nu exista limita cantitativa.

REGIMUL 9

Dieta "Max-Planck"
Dieta "Max-Planck"
Regimul pe care vi-l propun este recomandat de cercetatorii Institutului de nutritie "Max-Planck" din Germania. Cine tine aceasta dieta doua saptamani nu-si va mai modifica greutatea timp de trei ani. De ce? Pentru ca ea determina o schimbare a metabolismului (arderile calorice) si se formeaza un camp contra ingrasatului.


Ce este absolut interzis la aceasta dieta? Nu se bea nici un fel de alcool (bere, vin, tarie etc.).
Important: se foloseste numai sare dietetica; se beau lichide cat de mult (de preferinta peste doi litri): ceai cu lamaie, cafea, apa minerala (nu sifon!).
Cu aceasta super-dieta slabiti in 14 zile pana la 9 kg.


REGIMUL 10
Regimul pentru o saptamana

Luni: Dimineata - cafea (fara zahar sau lapte). Pranz: 2 oua fierte tari + spanac fiert (cu putina sare), cat vreti. Seara: 1 gratar (mare) de vaca + salata verde si telina, cat vreti.

Marti: Dimineata - cafea (far
a zahar sau lapte). Pranz: 1 gratar (mare) de vaca + salata verde si fructe, cat vreti. Seara: sunca slaba, cata vreti.

Miercuri: Dimineata - cafea (fara zahar sau lapte) + 50 g paine intermediara. Pranz: 2 oua fierte tari + salata verde si rosii, cata vreti. Seara: sunca slaba + salata verde si telina, cata vreti.

Joi: Dimineata - cafea (fara zahar sau lapte) + 50 g paine intermediara. Pranz: 1 ou + morcovi fierti (sau cruzi) + cascaval (nu gras), cat vreti. Seara: fructe cu iaurt, cate vreti.

Vineri: Dimineata - cafea (fara zahar sau lapte) + morcovi cruzi cu lamaie. Pranz: peste fiert + rosii, cat vreti. Seara: 1 gratar de vaca + salata verde, cata vreti.

Sambata: Dimineata - cafea (fara zahar sau lapte) + 50 g paine intermediara. Pranz: pui la gratar, cat vreti. Seara: 2 oua fierte tari + morcovi, cat vreti.

Duminica: Dimineata - ceai cu lamaie. Pranz: 1 gratar de vaca + fructe, cat vreti. Seara: orice vreti si cat puteti (mancarea preferata). (Nu alcool sau dulciuri!)
Atentie: Luni se reia dieta inca o saptamana! Nu se schimba sau se inlocuieste absolut nici un aliment. Succes!

REGIMUL 11

Cura cu cartofi si iaurt
Cura cu cartofi si iaurt
Le propun cititoarelor revistei "Formula As" o reteta de slabit, pe care am tinut-o cu mare succes, fiind la moda in timpul studentiei mele. Regimul dureaza trei zile pe saptamana si se pierd - dupa ce procesul de slabire se declanseaza - doua-trei kilograme. Se poate repeta in luna urmatoare sau atunci cand avem cateva kilograme in plus.


Reteta: se consuma trei cartofi mari (fierti) pe zi si trei pahare de iaurt, deci - la fiecare masa un cartof si un iaurt. Se beau obligatoriu unu-doi litri de apa plata sau minerala (mai slaba) si o cafea fara zahar.


Sugestii: fiindca regimul e destul de greu de tinut, trebuie practicat in zilele de alergatura, cand stai cu ochii pe ceas si n-ai timp sa te gandesti la mancare.
Le doresc succes tuturor cititoarelor care vor urma acest regim.

REGIMUL 12

O super-silueta cu frunze de zmeur


Intr-un articol publicat de o revista de diete, un medic britanic, Martin Thoresby, scrie: "Frunzele de zmeur sunt printre cele mai eficace remedii care va ajuta sa va regasiti sau sa va pastrati o silueta frumoasa. S-a aflat acum catava vreme - spune el - ca in Japonia, fetelor care urmau un program de slabire li se dadea in fiecare zi o infuzie de frunze de zmeur si se zice ca dupa o luna, rezultatele erau miraculoase".



Thoresby mai adauga: "Umilul dvs. servitor a avut ocazia sa lucreze cu o >
tanara care avea o silueta superba.
Secretul ei era ca bea de trei ori pe zi, intre mese, o infuzie din frunze de zmeur si facea acest lucru chiar si la serviciu.

Regimul de mai sus, combinat cu doi kilometri de mers pe jos in fiecare zi, au facut-o sa castige, la 39 de ani, un concurs de frumusete unde, printre cele 100 de candidate, erau multe care pareau ca vor invinge detasat".


REGIMUL 13
CURA DE STRUGURI

Cura de struguri
S-au cules viile si rodul lor (mai bogat anul asta) se revarsa din nou in piete: struguri rosii, albastri si albi. E momentul ideal pentru cura anuala de sanatate si de slabit cu struguri.



Reteta e simpla
: doua zile pe saptamana se mananca in exclusivitate 1,5 kg de struguri pe zi. Rezultatul: 1 kg mai putin la capatul saptamanii. Explicatia: fructele contin mult potasiu care elimina prisosul de apa din organism.


La capatul lunii, cand constatati efectiv ca surplusul de kilograme a disparut, oferiti-va un regal culinar, tot pe baza de... struguri: prajiti in ulei un piept de pui de 150 g, impreuna cu o jumatate de ceapa tocata si un pahar de boabe de struguri desfacute in doua si curatate de samburi. Lasati totul sa mijoteasca 5 minute sub un capac.

REGIMUL 14

Regimul cu legume fripte
- Se obtin rezultate exceptionale si este usor de tinut -

Baza acestui regim o constituie legumele fripte in tigaia de teflon sau pe o placa de fier, fara nici un fel de grasime, eventual cu putina sare. Se pot frige orice legume, in felii: dovlecei, rosii, ceapa, sparanghel, ardei, morcovi...

Se beau 2 l apa pe zi, se face miscare, nu se mai mananca nimic dupa ora 18.
Se mai consuma:

8 oua de prepelita fripte in foarte putin ulei de masline (o data pe saptamana se poate pune pe deasupra o felie de cascaval).

salate de orice fel

peste fript sau friptura, fara nici o garnitura

fructe intre mese

cafea sau ness.


REGIMUL 15

Cura cu salata verde
Cura cu salata verde
Se cunosc mai multe specii de salata verde, dar cea cu frunza lunga (laptuca) are o valoare nutritiva mai mare decat celelalte.

Contine multa fibra si mult potasiu, fier, calciu, fosfor, iod, magneziu, arsenic, betacaroten. Abunda in vitaminele A, B, C, D, E. Atentie: in 3 zile, cantitatea de vitamina C scade, daca laptuca nu se mentine cu radacinile in apa. Eu scap de cateva kilograme si apoi ma mentin la greutate constanta in felul urmator:


Luni, miercuri si vineri: consum 4-5 portii de salata verde pe zi, in cantitati moderate, la care adaug patrunjel verde, zeama de lamaie; stropesc cu putin ulei de masline presat la rece si cate o felie de tofu, marinata in sos de soia. Sarea se va adauga foarte putina, pentru ca sosul de soia este sa
rat.


Marti, joi, sambata si duminica, prepar aceeasi salata cu ingredientele respective, dar inlocuiesc tofu cu cate o lingura plina cu ton conservat in apa, la fiecare portie de salata.


Tofu este inlocuitorul carnii si al branzei, bogat in proteine, dar sarac in calorii si colesterol.


Tonul este o sursa excelenta de acizi grasi Omega 3, de asemenea, sarac in calorii si colesterol.


Nu trebuie sa uitam ca este obligatorie si miscarea, cat mai multa (mers pe jos, mersul cu bicicleta, urcatul scarilor) si 2-2,5 l lichid pe zi (apa plata sau ceai de plante). Cu aceasta dieta, slabitul este garantat. Cu o pauza de o saptamana, puteti sa repetati dieta (aveti grija ce mancati in aceasta pauza, ca sa nu puneti la loc kilogramele pierdute).

REGIMUL 16

10 kg in doua luni

10 kg in doua luni

Aceasta dieta are numeroase avantaje: este accesibila din punct de vedere financiar, poate fi tinuta timp indelungat fara a afecta sanatatea (pe tot parcursul anului) si ofera posibilitatea unui meniu divers.

Principiul care sta la baza acestei cure este masura: mesele trebuie sa fie mici cantitativ, alcatuite dintr-un singur fel de aliment, succedandu-se la un interval de trei ore (minimum cinci mese pe zi) pana la ora 19.00. Intre mese, se consuma doar lichide neindulcite.

Alimente permise:

* Carne slaba de orice animal, fiarta sau la gratar, inclusiv mezeluri slabe (parizer, crenvursti, sunca slaba); * Lactate - lapte degresat, iaurt, sana, lapte batut, branza de vaci, cas, urda, telemea de vaca (slaba, desarata); * Oua fierte, tari - 2-4 pe saptamana; * Fructe; * Legume verzi, fierte sau inabusite (conopida, spanac, varza, fasole verde, dovlecei, vinete, sparanghel etc.); * Salate - de rosii, ardei, castraveti, salata verde, preparate cu ulei vegetal (15 ml); * Cartofi fierti sau copti (2-3 pe zi); * Orez fiert sau mamaliga (2-3 linguri pe zi); * Supe si ciorbe slabe - nu instant! * Ceaiuri, sucuri neindulcite, apa, apa minerala, sifon, zeama de compot si compoturi indulcite cu zaharina; * Condimente naturale - frunze de marar si patrunjel, ceapa, usturoi.




Alimente interzise:

* Alcoolul de orice fel - ingrasa la fix!; * Zaharul si mierea (cremele, inghetatele, prajiturile, gemurile, ciocolata, cacao), sosurile dulci - cresc glicemia!; * Grasimile animale (unt, untura, frisca, smantana, telemea grasa, cascaval, branza topita, carne si mezeluri grase, pestele gras) - cresc colesterolul!; * Fasolea, mazarea si lintea uscate; * Bananele, strugurii, prunele si perele dulci, nucile, alunele, fisticul, fructele zaharisite (stafide, curmale, smochine); * Painea si fainoasele (taitei, paste fainoase, biscuiti, aluaturi, sosuri cu faina), prajelile, rantasul; * Sarea si condimentele iuti - sporesc apetitul!


Exemplu: o masa poate fi compusa dintr-o bucata de carne sau de branza, dintr-un iaurt sau un fruct (150-200 g), sau supa (ciorba).


Eu va recomand aceasta dieta cu toata increderea. Pana sa o incerc, tinusem mai multe cure, fara nici un alt rezultat decat infometarea si inrautatirea sanatatii. Trebuie, insa, sa aveti rabdare si sa mai faceti si miscare (mers pe jos, gimnastica, chiar si yoga ajuta). Rezultatele nu se lasa asteptate si va vor aduce satisfactie.

Cum sa infrangem foamea de lup

Cum sa infrangem foamea de lup
Majoritatea dietelor de slabit pe care le incepem esueaza din cauza foamei de lup.


Rezistam cateva zile, o saptamana, si tocmai cand credem ca pariul a fost castigat, intindem mana dupa o punga cu saratele. "N-o sa fie sfarsitul lumii, daca o sa rontai un biscuit", ne spunem. Si rontaim. Ce-i drept, pentru o jumatate de ora, foamea dispare, pentru ca apoi sa reapara si mai furioasa ca inainte.

Hidratii de carbon continuti in faina ridica rapid nivelul zaharului din sange, dar sunt tot la fel de repede asimilati. Din fericire, exista si hidrati de carbon "pozitivi", fructe si fainisuri care tin glicemia (si odata cu ea si energia) stabila. Tabelul care urmeaza are rostul de a va ajuta sa al >
egeti "graul bun" de neghina, adica alimentele bogate in hidrati de carbon, care satura, dar nu ingrasa. Includeti-le in retetele de slabit si foamea n-o sa va mai dea tarcoale.



Index Glicemic

Alimente care nu ingrasa
si dau energie

Alune
Cirese
Prune
Grapefruit
Linte
Piersici
Pere
Mere
Portocale
Paste integrale
Paine integrala
Inghetata
Suc de portocale

Alimente care ingrasa
si dau energie
pe termen scurt

Bagheta (chifle)
Miere
Cornflakes
Mei
Biscuiti
Paine alba
Piure de cartofi
Stafide
Chipsuri
Zahar (dulciuri)
Briose

selectie din formula as





Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites