CURRENT MOON

Saturday, January 22, 2011

Organic Birth - Trailer



Share/Bookmark

DE CE MOR PASARILE

BURLESQUE-FILMUL DE WEEKEND

Share/Bookmark


Ali Rose este o tanara originara din Iowa, care viseaza sa isi fructifice talentul muzical pe scenele din Los Angeles. Dupa ce primeste o slujba de chelnerita in clubul The Burlesque Lounge si este luata sub aripa ocrotitoare a proprietarei Tess si a managerului Sean, Ali este fascinata de stralucirea costumelor de dans si de arta burlesca in general, sperand ca intr-o zi sa urce pe scena si sa se transforme in vedeta spectacolului de cabaret. Imprietenindu-se cu dansatoarea Georgia si inspirand sentimente de afectiune barmanului si cantaretului aspirant Jack, Ali Rose starneste gelozia lui Nikki, care ii devine astfel un dusman de temut.


Intrucat dansatoarele din trupa sunt tot mai preocupate de problemele personale, iar clubul se confrunta cu dificultati financiare majore, Tess se lupta sa mentina afacerea pe linia de plutire si are nevoie de un star care sa atraga clientii la club. Cu ajutorul managerului Sean, Ali Rose obtine sansa de a canta pe scena The Burlesque Lounge si ridica spectatorii in picioare, atragand atentia potentului om de afaceri Marcus Gerber, care doreste ca fata sa ii cada in brate


CU CHER SI CHRISTINA AGUILERA

Burlesque (2010) - Film Online Gratis Subtitrat, 2.0 out of 10 based on 1 rating

Server 1 – Burlesque (2010) – Film Online Gratis Subtitrat 2010 – gratis


Ti se incarca greu filmele? Aici vei gasi cateva instructiuni
Descarca ultima vesiune flash player

Pentru o mai buna vizionare apasati butonul pauza si lasati 10-15 minute sa se incarce apoi "play"!
Va rog sa folositi doar browserele Firefox si Google Chrome!

si TRAILERUL:







Real Alien-part2



Share/Bookmark

Friday, January 21, 2011

hang insomniac jam



Share/Bookmark

Schimbarea ( Shift ) 15/15 - Un documentar ce trebuie vazut De Toata Lum...



Share

Did You Know 2.0



Share/Bookmark

Thursday, January 20, 2011

A fost odata Transilvania

Share/Bookmark

A fost odata Transilvania from Victor Roncea on Vimeo.


by Victor Roncea

A fost odata in Transilvania, Documentar 2007, 30 min
Regizor: Manuela Morar
Producator: Hyperion University
În noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe ale regimentul 201 motorizat Budapesta, împreună cu unii localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei Nemzetőrség (“Straja naţiunii”) au declanşat un holocaust în comuna Ip din judeţul Sălaj, precedat de torturi şi violuri.

MuzeulRefugiatilor.eu

Lagarele FEMA - Lucruri pe care Ei nu vor ca tu sa le cunosti (Eng)



Share/Bookmark

Fluorura - Lucruri pe care Ei nu vor ca tu sa le cunosti ( Eng )



Share/Bookmark

"Spune o minciuna suficient de tare si suficient de mult si lumea o va crede" --Adolf Hitler
"Fluorurarea este cel mai mare caz de frauda stiintifica din acest secol" -- dr. Robert Carlton,
fost cercetator EPA, 199

Fluorura adaugata in apa potabila a multor orase si a altor zone populate, tinde sa nu doar sa se acumuleze in dantura in dezvoltare, producand decolorare, si in oase, facandu-le casante. Fluorurarea este asociata cu cancerul si produce acumularea elementului chimic in glanda pineala, un important centru de control endocrin, unde inhiba productia de melatonina, cu grave consecinte asupra starii de sanatate. Melatonina are o importanta uriasa. Ea este responsabila cu reglarea mai multor sisteme din corpul uman si are un important impact asupra imbatranirii, cancerului si a altor procese, conform unui mare numar de cercetari efectuate.
Stim ca fluorura este o otrava si in ciuda acestui fapt o adaugam in apa, in pasta de dinti si chiar o numim supliment, chiar daca nu are nici o valoare nutritionala. Valoarea sa medicala - prevenirea cariilor dentare - este explicatia oficiala pentru adaugarea acestui toxic element chimic. Dar aceasta valoare este cu mult depasita de efectele secundare de natura toxica!

Recent legislatia Uniunii Europeene referitoare la aditivi alimentari, listeaza fluorura supliment esential. Acest fapt este destul de ironic cand ne gandim la grija exagerata fata de toxicitatea vitaminelor si efortul de a limita dozele acestor nutrienti esentiali pentru a "proteja sanatatea publica".

Utilizarea fluorurii in scop medical este una din nebuniile vremurilor noastre. Oare sa fie o intamplare faptul ca germanii si rusii, foloseau fluorura in timpul celui de-al doilea razboi mondial pentru a dociliza si indobitoci prizonierii? Sau faptul ca guvernul SUA a fost dat in judecata pentru efectele toxice ale acestui deseu al industriei bombelor nucleare asupra mediului?

E TIMPUL SA NE TREZIM!!!

Sexy Brăileanca şi Patapievici, într-un show preţios

FUTURE OF FOOD-VIITORUL ALIMENTATIEI-A MUST SEE!

Share/Bookmark

INGERUL DIGITAL 2

ATLANTIS DOCUMENTARY

Share/Bookmark
SUBTITRAT IN ROMANA

WILLIAM NONOG-AMAZING HEALER FROM PHILIPPINE

Share/Bookmark

William Nonog was born in 1960 as the seventh child of a gold miner close to Baguio, a city in the mountains in the north of Luzon. He is a descendant from a mountain tribe. As a child he used to accompany his grandmother, who was working as a well known herbalist and healer. She was the only spiritual teacher William ever had. After her death she came back to her grandson and told him that he had to carry on her work.

William Nonog s-a nascut in 1960 ca al saptelea copil al unui miner, linga Baguio un oras din munti, la nord de Luzon. Este descendent al unui trib montan.

Ca copil obisnuia sa o insoteasca pe bunica sa care era o binecunoscuta herbalista si vindecatoare.Ea a fost singura invatatoare spirituala pe care William a avut-o vreodata.

Dupa moartea ei aceasta s-a intors la nepotul ei si i-a spus ca trebuie sa-ii continue munca.


William was then only ten years old and little did he understand what mission he had accepted. During many dreams in which he was performing bloody operations he was being prepared to work in this extraordinary way. At the age of twelve years when he was giving healing to a lady he realised that his hands were inside the body of his patient. He tried to carry on the healing like he had in many previous dreams and was relieved to see the wound close when his hands left the body.

William avea doar 10 ani si nu prea a inteles ce misiune a acceptat. In timpul unor vise a inceput sa opereze fara instrumente, pregatindu-se astfel pentru munca sa in acest mod extraordinar. La 12 ani cind a vindecat o doamna a realizat ca miinile sale sint in interiorul corpului pacientei. A incercat sa continue vindecarile asa cum o facuse in visat si a fost usurat sa vada ca rana s-a inchis cind miinile sale au parasit corpul pacientei.



Soon many people came hoping to get healed from this young child. Sometimes the demand was overwhelming and William went into the forest to hide from the people. He waited until everybody had left his home and then came back with firewood.
His mission was such a heavy burden that at the age of 14 he committed suicide. He fainted and had a life changing experience that led him to accept his mission.

In curind multi oameni au venit la el dorind sa fie vindecati de acest copil. Uneori cererile erau covirsitoare, asa ca William se ascundea de ei in padure. Astepta pina cind toti plecau si abia apoi se intorcea cu ceva lemne.

Misiunea sa a fost atit de grea, incit la 14 s-a sinucis. A lesinat si a avut o experienta care i-a schimbat viata si l-a condus la acceptarea misiunii sale.




Trecerea Gradinaritului sub Ilegalitate?FFF IMPORTANT

Share/Bookmark

Azi, senatul SUA va vota trecerea legii 510, bine cunoscutul deja Act al Modernizarii Sigurantei Alimentelor (S510). Daca S510 este trecuta, controlul individual asupra gradinaritului personal va fi restrictionat in mod sever, iar pastrarea semintelor pentru anul viitor, va fi trecuta in ilegalitate, aceasta insemnand teoretic pregatirea pentru un complet monopol al firmei Monsanto si agedei sale de proliferare a OMG-urilor (Organismele Modificate Genetic).


Pe scurt, ii va oferi guvernului Statelor Unite o noua autoritate asupra drepturilor populatiei de a cultiva, comercializa si transporta orice fel de alimente. Productia de alimente de orice fel, va fi esentialmente sub autoritatea Departamentului de Siguranta Nationala si oricine va fi prins cultivand alimente fara permisiune, chiar si in gradina casei sale, va putea fi acuzat de ofensa criminala. Ia actiune acum impotriva Legii Senatului S510.



Daca Legea senatului 510 va trece, Statele Unite vor fi cu un pas mai aproape de situatia Europei unde Uniunea Europeana a acceptat o directiva care va fi aplicata in forta maxima din Aprilie 2011. Toate plantele medicinale si suplimentele minerale vor fi interzise, toate invataturile si metodele de vindecare ale medicinei alternative vor fi interzise iar toate colegiile si scolile de homeopatie vor fi dizolvate. Incepand cu aceasta vara, acum este interzisa vanzarea de carti pe tema vindecarii prin folosirea plantelor si a mineralelor.


si versiunea in engleza:


The Outlaw of Gardening?

Today the U.S. Senate will vote to pass bill 510, the notorious "Food Safety Modernization Act". If S510 is passed, personal control over gardening will be severely restricted and saving seeds will be outlawed, theoretically setting the stage for a complete food monopoly by Monsanto and its GMO agenda. In short, it will grant the U.S. government new authority over the public’s right to grow, trade and transport any foods.


Food production of any kind will essentially be under the authority of the Department of Homeland Security and anyone caught growing food without permission, even in their own backyard, could be charged with a criminal offense. Take action against Senate Bill 510 now.


If Senate Bill 510 passes the United States will be one step closer to a situation akin to Europe's, where the European Union has passed a directive to come into full-force in April 2011. All herbal and mineral supplements are to be banned, all teaching of alternative healing methods will be banned, and all homeopathic colleges will be dissolved. As of this summer, it is now forbidden to sell books about using plants and minerals. If you live in Europe or know people/family in Europe, please help circulate this email, 35 million signatures are needed-NOW!

http://t.ymlp69.com/qeemavamwsaxabewbakaeuyjs/click.php

No matter where in the world you live, please act today! We all need to contribute to arresting this unfolding of events that threaten our health and lives.

Vezi și următoarele:

http://organicmel.wordpress.com/2010/08/23/powered-by-us-senate-bill-s510-allows-hls-to-raid-your-backyard-and-organic-food-stores-on-gunpoint/

http://theeconomiccollapseblog.com/archives/s-510-12-reasons-why-the-food-safety-bill-from-hell-could-be-very-dangerous-for-the-u-s-economy


VIATA ESTE DOAR O CALATORIE-SINTEM CONSTIENTA

Share/Bookmark

YOGIS OF TIBET

Share/Bookmark



A FOST UNUL DINTRE PRIMELE FILME PE CARE LE-AM PUS CIND AM INCEPUT BLOGUL...CU SUBTITRARE DE DATA ACEASTA, PT CINE NU L-A VAZUT INCA...

DEAD SEA SCROLLS SECRET-SECRETUL MANUSCRISELOR DE LA MAREA MOARTA

Share/Bookmark

MATERIALIZAREA INGERULUI PAZITOR

Share/Bookmark

ARTA BINECUVANTARII

Share/Bookmark

Al cui copil este ea ? ...Al vostru sau al retelei de televiziune ?



Share/Bookmark

Wednesday, January 19, 2011

Schimbarea ( Shift ) 1/15 - Un documentar ce trebuie vazut De Toata Lume...



Share/Bookmark

Adevarata poveste a lui Mos Gerila

Share/Bookmark

Adevarata poveste a lui Mos Gerila
(Cine este cu adevarat Ded Maroz?)

In urma cu vreo 50 de ani, in Romania s-a facut o mare nedreptate! Mos Craciun a fost inlocuit de Mos Gerila (Ded Maroz), despre care se spune ca venea din Uniunea Sovietica, imbracat in hainele rosii ale comunismului. Intr-adevar, aceasta schimbare de personaje avea rolul de a arunca in uitare Nasterea Domnului, si noul erou, Mos Gerila, era "desemnat" sa soseasca cu daruri la copii, in noaptea Anului Nou, in loc de Ajunul Craciunului.

Transformarea traditiei urmarea sa abata atentia colectiva de la data de 25 decembrie, catre 31 decembrie, ziua Republicii, Revelionul devenind, astfel, unica mare sarbatoare. Treptat, celebrarea Nasterii Domnului era impinsa in umbra, iar Mos Craciun disparea de pe scena serbarilor iernii.

Dar cum totul se plateste in lumea asta, nedreptatea facuta lui Mos Craciun s-a rasfrant si asupra lui Mos Gerila, care la origine n-are nici o legatura cu comunistii de la Kremlin. "Bunicul gerului" s-a nascut cu mult inaintea comunismului, el fiind un personaj din mitologia precrestina slava. Calatoria lui prin istorie a fost lunga, iar actualului "Ded Maroz" i-au trebuit cateva secole sa devina ceea ce este astazi.

Zeul cel batran

A fost odata in nordul Rusiei, acolo unde iernile sunt lungi, lungi si cumplit de geroase, un zeu batran, care stapanea peste imparatia frigului, a zapezilor si a ninsorilor. Oamenii locului l-au numit Ded Maroz, Mos Gerila. El dirija legile iernii, decreta sosirea inghetului si stabilea cand sa ninga. Cu toiagul sau magic, avea puterea de a "infiera" apele, transformandu-le in gheata, aducea vanturi naprasnice tocmai din Siberia sau alunga viscolul.

Infatisarea lui era aparent apriga: in loc de par, pe crestetul lui se adunau nori de zapada, in barba lunga se innodau stelute de gheata, din ochi ii curgeau adesea turturi, iar rasuflarea sa aducea geruri aspre. In timpul iernii, el cutreiera campiile, padurile, asezarile oamenilor, si isi invartea deasupra capului toiagul fermecat.
Adevarata poveste a lui Mos Gerila

Povestea Snegurocikai

Tare nu-i placeau unchiasului Gerila oamenii care tremurau si se vaitau de frigul sau. Ii iubea, in schimb, pe cei care se bucurau de sosirea lui si lor le oferea forta si sanatate, pentru a rezista capriciilor iernii. Din noiembrie si pana in martie domnea Mos Gerila peste tinuturile albe, iar in preajma lui, pana si soarele devenea timid.


Batranul nu era deloc neprietenos cu oamenii, din contra, de cele mai multe ori ii ajuta. Vechile basme rusesti povestesc cum Ded Maroz ii indruma prin viscol pe calatorii rataciti, salvandu-le astfel viata. Insa, infuriat de cei lenesi si vesnic nemultumiti, el se putea transforma intr-un personaj negativ. Uneori ii pedepsea pe oamenii rai furandu-le copiii si ducandu-i departe, la el acasa, unde era groaznic de frig, viscol si intuneric. Pentru a-i recapata si a-l imbuna pe Mos Gerila, parintii erau nevoiti sa-i faca felurite cadouri.


In multe sate din Rusia, inca se mai pastreaza traditia ca in noaptea de Craciun cel mai varstnic membru al familiei sa iasa afara, pe prispa si sa-i ofere lui Mos Gerila o portie calda de fulgi de ovaz si miere, strigand spre a-l imbuna: "Gerila, gerulet, vino si mananca ceva! Ai mila de noi, gerulet, si nu degera recoltele noastre! Nu viscoli izbele noastre si nu ne ingheta apa fantanilor!".


Odata cu trecerea anilor, Mos Gerila a imbatranit si mai mult, iar sufletul lui, adesea de gheata, s-a topit de caldura cu care era intampinat de copii. Influentat si de traditiile pravoslavnice, Mos Gerila s-a schimbat complet, a devenit milos chiar si cu cei rai si a inceput el insusi sa le faca daruri copiilor.



Snegurocika Fulg de nea

Catre sfarsitul secolului XIX, Ded Maroz a inceput sa fie insotit de nepotica lui, Snegurocika, Fetita Zapezii sau Fulg de nea. Ea este un personaj de poveste, care nu a avut initial legatura directa cu legenda lui Mos Gerila. Imaginea ei apare doar in folclorul rusesc. In mitologia Anului Nou si cea a Craciunului a altor popoare ale lumii, nu exista un asemenea personaj feminin.
Adevarata poveste a lui Mos Gerila
Snegurocika este fiica Primaverii si a Iernii, daruita de anotimpurile-surori, ca binecuvantare, unei familii fara copii. Se povesteste ca un mos si-o baba fara copii au iesit in toiul iernii in curte si au facut, din zapada, o fetita. Bietii de ei, parca incercau sa-si alunge tristetea care le umbrea zilele. Ce si-ar mai fi dorit ca fetita facuta din zapada sa capete viata si sa le inveseleasca anii batranetii! Si iata ca miracolul s-a produs.

Fetita a inviat, iar mosul si baba i-au spus Snegurocika, Fulg de nea. Si crestea Snegurocika iute, pe zi ce trecea se facea mai inalta si mai frumoasa! Chipul ii era alb ca neaua, ochii ca niste nori albastri, iar parul blond, ca razele soarelui. Numai in obrajori nu era rosie, sangele nu curgea prin vinele ei.
Si iata ca iarna s-a topit si primavara a pus stapanire deplina peste satucul lor. Flacaii si fetele cam de seama Snegurocikai au inceput sa iasa la plimbari prin padure.

Se uita biata Snegurocika pe fereastra si tanjea sa mearga cu ei. Insa de teama caldurii, mosul si baba nu o lasau afara. Pana intr-o zi, cand baba nu a mai putut rabda oftatul fetitei dragi si i-a dat voie sa mearga cu cei de varsta ei. Fericita a fost Snegurocika, ca in prima zi a vietii ei, cand a capatat suflu si a pasit in izba parintilor. Toata ziua s-a plimbat prin padure cu tinerii, a cules flori, a alergat si a cantat.

Si a venit seara, iar flacaii au facut un foc mare, peste care toata lumea trebuia sa sara. Asa era obiceiul la fiecare inceput de primavara. A venit si randul Snegurocikai sa treaca peste foc. Tare s-a inspaimantat si tare nu ar fi vrut sa sara, insa totii baietii ii strigau numele si o aplaudau pentru incurajare. Si a sarit Snegurocika peste foc. In aceeasi clipa, un norisor alb s-a ridicat deasupra focului catre cer si a plutit in zare. Snegurocika s-a topit...

Un batran nefericit

Adevarata poveste a lui Mos Gerila


La int rarea in tinutul din Veliki Ustiug


Desigur, acesta este doar basmul, caci Snegurocika, ca si Ded Maroz, exista cu adevarat, asa cum exista si Mos Craciun si Santa Claus si Papa Noel... Snegurocika este un personaj sezonier, care se naste in fiecare iarna si piere odata cu sosirea primaverii.

Ea a fost "adoptata" de Mos Gerila si il insoteste la toate serbarile iernii, ajutandu-l si impartind alaturi de el cadouri copiilor. Nepoata bunicului Gerila, o fetita imbracata in haine albastre sau albe, cu o coronita pe cap, brodata cu fir de argint si perle, Snegurocika este vesnic tanara si vesela.


Din pacate, soarta bunului Mos Gerila nu a fost intotdeauna fericita. Dupa revolutia bolsevica din 1917, pana si bietul Ded Maroz a fost "supus persecutiilor", el devenind un personaj ideologic negativ. In anii '30, pe intreg teritoriul Uniunii Sovietice, atat el, cat si bradul de Craciun, au fost complet interzise.

El a fost "reabilitat" abia catre sfarsitul deceniului trei, cand la Serbarea Pomului de la Kremlin, mosul a aparut impreuna cu Snegurocika. De atunci, popularitatea acestor personaje a crescut si Ded Maroz a devenit faimos pe intreg teritoriul sovietic.
In Rusia de azi se da o "batalie crancena" intre Ded Maroz si Santa Claus.

Pe buna dreptate, aparatorii traditiei autentice rusesti s-au razvratit impotriva lui Santa Claus, cel importat din Occident. Astfel s-au realizat o serie de studii antropologice, istorice si mitologice, pentru a stabili diferentele dintre personajele principale ale iernii, intre Ded Maroz si Santa Claus. Potrivit cercetatorului rus in folcloristica, Svetlana Jarnikova, intreaga infatisare traditionala a lui Ded Maroz are o simbolistica aparte si este diferita de cea a Mosului de peste ocean.

Barba si parul lui alb si bogat simbolizeaza nu numai intelepciunea, dar si puterea, fericirea si prosperitatea. Haina lui Santa Claus este scurta, pana in talie, iar cea a lui Ded Maroz, numita suba, este lunga pana in pamant, caci altfel nu ar rezista la cumplitele geruri din Rusia. Ded Maroz poarta in mana un toiag fermecat din cristal sau argint.

Pe maner sunt incrustate simbolurile iernii stelute de gheata si ramuri de brad. Daca Santa Claus intra in case prin hornuri si lasa cadourile fara a fi vazut, Ded Maroz apare pe neasteptate, impreuna cu Snegurocika, spre bucuria copiilor, stransi in jurul pomului de iarna. Micutii ii asculta fermecati povestile si primesc darurile chiar din mainile lui. Ded Maroz se deplaseaza intr-o troica, o sanie ruseasca trasa de trei cai albi.

Casa in care povestea traieste vesnic

Ded Maroz si ajutorul sau nepretuit, Snegurocika, nu locuiesc la Polul Nord, ci in orasul Velikii Ustiug, din regiunea Vologda, in nordul Rusiei istorice.
Adevarata poveste a lui Mos Gerila

Casuta lui Ded Maroz

Povestea lui Ded Maroz a pasit in realitate in 1998, cand primarul Moscovei i-a oferit un teren in orasul Velikii Ustiug. Aici, Ded Maroz si ajutoarele lui au construit un adevarat tinut de basm. In padurea fermecata ce strajuieste casa vrajitorului iernii, totul este de vis. Si pinii, si animalele, si potecile. Una din minunatiile padurii este "Poteca cu povesti".

Aceasta serpuieste prin padure, chiar de la intrarea principala in tinutul vrajit, pana la Casuta lui Ded Maroz. Aici poti intalni personaje ascunse printre pini si brazi, animalute ce prind grai si spun povesti copiilor si, daca ai noroc, il poti vedea pe insusi Ded Maroz, in troica sa, cu cei trei caluti fermecati.


Pasind in Casa lui Ded Maroz, descoperi ca aceasta este chiar casuta in care traieste copilaria. Imagini feerice sunt proiectate in mod miraculos pe pereti si danseaza sub ochii fiecarui vizitator precum fulgii de zapada.

Pe fundalul unei muzici magice, se aud cele mai dragi basme ale serilor de iarna, iar ochii redescopera jucariile de mult uitate. Aici, fiecare adult, parinte sau bunic, isi retraieste copilaria, prin toate aceste plasmuiri feerice. Iar "oamenii mari" care privesc nepasatori intreaga poveste magica sunt ca si orbi. Ei trebuie sa asculte cu inima si sa permita ca, macar pentru o zi, sa fie iar copii, in regatul lui Ded Maroz, acolo unde totul e posibil.

Marturii impotriva uitarii

Share/Bookmark

Marturii impotriva uitarii
* Au trecut 21 de ani de la inlaturarea celei mai atroce dictaturi comuniste si multi romani au iertat, ori chiar au uitat cu desavarsire, infernul de-atunci.

Sunt printre noi oameni care inca mai plang de dorul acelor vremuri cenusii. Sunt printre noi tineri care nu stiu nimic despre crimele si teroarea dinainte de '89, ba chiar iti rad in nas, cand incerci sa le povestesti. Nu cred o iota, imaginatia lor nu poate razbate intr-o bezna atat de adanca. Pentru toate acestea, nu e drept sa uitam ce a fost. Multi oameni au platit cu viata acele timpuri. E o datorie sa le rememoram *


Vasile Paraschiv, nebunul inventat

Are 82 de ani si traieste la Ploiesti. Iese pe strada, dar lumea nu-l mai cunoaste. E doar un batranel marunt, intr-un oras amortit. Si totusi, acest batranel ascunde o istorie neagra. Destinul lui e un infricosator cosmar, de care nimanui nu-i mai pasa.


"Pentru asta am luptat noi si pentru asta si-au dat viata, in revolutie, eroii poporului nostru? Pentru ca generalul de securitate Plesita Nicolae si ceilalti colonei tortionari ai securitatii sa-si poata exprima liber parerile la televizor?(...) Tarisoara noastra, Romania, a fost doborata la pamant de fiarele salbatice
comuniste, si acum, ma uit neputincios la ea, cum tot ele o devoreaza. Ma lamentez, strig in gura mare si in toate partile, dar nu ma aude nimeni, eu singur nu pot face nimic". (...)


Toate aceste randuri sunt fragmente dintr-o scrisoare trimisa lui Paul Goma, in iulie 2002, de catre Vasile Paraschiv, un personaj despre care azi se pomeneste tot mai rar. Numele lui apare, in treacat, in cateva manuale de istorie. El este unul dintre acei putini romani care au avut curajul sa infrunte regimul criminal al lui Ceausescu. Viata acestui om este povestea unui cosmar.



Prin 1968, Vasile Paraschiv lucra ca electromecanic la Combinatul Petrochimic Brazi. Intr-o mare sedinta, s-a ridicat in picioare si a anuntat ca isi da demisia din partid. "Acest partid nu respecta Constitutia si legile tarii. Acest partid guverneaza doar dupa legea bunului plac". Au fost vorbele care au declansat calvarul. Reactia Securitatii nu a venit insa imediat.

Pesemne ca intre timp si-au pregatit o strategie, pentru anihilarea elementului destabilizator. In viziunea lor bolnava, Paraschiv se facea vinovat de infractiunea de propaganda impotriva oranduirii socialiste, conform articolului 166, aliniat 2, dintr-un Cod Penal inventat de un regim dement. Dar chiar si pentru un asemenea sistem represiv era destul de greu sa arunce in puscarie un om doar pentru o declaratie.

Asa ca au apelat la acel model stalinist de succes prin care bolsevicii reuseau sa scape intr-un mod elegant de disidenti: folosirea psihiatriei ca arma de represiune. Pe 28 mai 1969, Vasile Paraschiv a fost internat cu forta la Spitalul de bolnavi neuro-psihic de la Urlati. In doar cateva ore, la ordinul Securitatii, medicul Cheresteregeanu i-a semnat si parafat sentinta: paranoia - psihoza delirant revendicativa sistematizata.
Marturii impotriva uitarii
Totusi, dupa cinci zile de greva foamei, a fost eliberat. A ramas cu un diagnostic inventat, care de-acum incolo avea sa-i pecetluiasca destinul.

In 1971, Vasile Paraschiv se gandeste sa infiinteze un sindicat al muncitorilor. Trimite pe adresa Comitetului Central al PCR si a Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania o scrisoare care cuprinde 11 propuneri de primenire a miscarii sindicale. Ideea i-a venit prin luna martie, atunci cand l-a auzit pe Ceausescu vorbind despre "necesitatea ca PCR sa nu mai foloseasca sindicatele ca pe o curea de transmisie".

Exact asa gandea si el, iar asta l-a incurajat sa puna pe hartie cele 11 puncte, care cuprindeau exact drepturile si libertatile pe care le au sindicatele astazi: dreptul muncitorilor de a-si alege singuri liderii, dreptul la greva, libertatea cuvantului, libertatea presei etc. Desigur, tot demersul lui a fost numai o iluzie pentru care avea sa plateasca scump. Ani de zile a fost anchetat, batut si amenintat. Si totusi, nu abandoneaza lupta. Mai tarziu, in 1976, trimite pe adresa Europei Libere o scrisoare prin care deplange suferinta din inchisori a disidentilor.

Vigilenta, Securitatea reuseste sa intercepteze scrisoarea, si Vasile Paraschiv este ridicat de acasa de cinci ofiteri si internat din nou la un spital de psihiatrie, pe baza aceluiasi diagnostic, nascocit in urma cu sapte ani. Dupa cateva zile e trimis acasa, iar directorul spitalului face greseala sa-i dea un plic pentru a-l duce chiar el la sediul Securitatii.

Pe drum, Paraschiv il deschide si descopera un act pe care scria "Foaie de observatie a pacientului". Insa in loc de observatii medicale, pacientul citeste o insiruire de adnotari, care n-aveau nici o legatura cu psihiatria, ci doar cu propaganda bolnavului impotriva oranduirii socialiste. Paraschiv intelege clar faptul ca a intrat intr-o lupta din care nu mai poate iesi decat apeland la ajutorul Occidentului.
Marturii impotriva uitarii

A fost odata ca niciodata... Revolutia devine tot mai mult o poveste uitata

Drept urmare, a inceput sa puna pe hartie tot ce i s-a intamplat. Nici de data asta insa n-a avut prea mult spor. Citez din dosarul de urmarire informativa: "La perchezitia domiciliara, din data de 12.11.1976, au fost gasite un numar de sapte scrisori, cu acelasi continut dusmanos, ce urmau sa fie expediate posturilor de radio Europa Libera si Vocea Americii, precum si o serie de materiale si adnotari din comunicatele acestor posturi.

Fiind cercetat cu privire la faptele ce i se imputa, invinuitul Paraschiv Vasile a declarat ca scrisorile ce le-a conceput si redactat, precum si scrisoarea expediata, sunt ideile sale, pe care le considera ca fiind juste, nefiind de acord cu politica statului nostru, fapt dovedit si prin aceea ca in anul 1969 a cerut sa fie scos din partid".

Viata lui, asadar, se complica pe zi ce trece. La fel si diagnosticul din dosar: "Are un comportament anxios delirant, delir persecutie, disfunctie a instinctului de conservare (psihogenetica). Treptat, din 1969, dezvolta o stare depresiv reactiva. Scrie o serie de plangeri iresponsabile fata de autoritatile noastre.

Comportament antisocial". De fapt, acesta era verdictul aplicat in majoritatea cazurilor, atunci cand psihiatria devenea o arma de represiune. Acelasi diagnostic era valabil pentru toti. Fiindca, nu-i asa, orice gest de nesupunere in fata Partidului era dovada unui comportament antisocial.

A auzit de Paul Goma la Europa Libera. Era vorba de o scrisoare pe care scriitorul o trimisese la Conferinta post-Helsinki. Ascultand continutul scrisorii, a simtit o mare bucurie.

Mai era cineva, si inca cineva cu nume greu, care gandea ca el. Hotarat lucru, trebuie sa-l cunoasca. A gasit numarul in cartea de telefoane. A sunat. I-a raspuns o femeie. Era sotia lui Paul Goma. Telefonul insa avea probleme. Se intrerupea la fiecare cinci secunde. Usor de ghicit motivul. Toate convorbirile scriitorului erau interceptate si inregistrate. Paraschiv a sunat de vreo trei ori. La primul apel a aflat strada. La al doilea, blocul. Apoi apartamentul.

S-a urcat in tren si a pornit spre Bucuresti. L-a sunat iar pe Goma de jos, din strada, si si-au dat intalnire in oras. Au facut cunostinta, au schimbat cateva vorbe si au ramas prieteni. A doua vizita n-a fost la fel de placuta. Chiar la intrarea in blocul lui Paul Goma, a fost saltat de un colonel (Bica) si un capitan (Badea). L-au dus la Militia Capitalei. I-au cerut sa scoata tot ce avea in geanta. A refuzat, cerand la randu-i sa se faca un proces verbal de perchezitie.
Marturii impotriva uitarii

Tricolorul e gaurit, dar adevarul din '89 a iesit la vedere

Greu de suportat atata tupeu. Colonelul Bica l-a luat la pumni. Apoi l-au urcat in masina si l-au dus la sediul Securitatii din Ploiesti.

A urmat acelasi tratament. Pana la urma, l-au culcat cu spatele pe un birou si-au inceput sa-l scotoceasca prin geanta si-n buzunare. Sperau sa gaseasca documente, scrisori. N-au gasit insa nimic. "De ce te-ai opus daca n-aveai nimic de ascuns?", l-au intrebat. "Asa, din principiu, pentru ca nu e legal", a raspuns el. "Iti aratam noi principiu!". Principiul devenise deja o rutina: l-au internat din nou intr-un ospiciu, de data asta la Sapoca, judetul Buzau.

Aici, Paraschiv a avut deosebitul prilej sa faca cunostinta cu un anume doctor, Anton Nicolau, directorul spitalului, doctor pe care avea sa-l revada mult mai tarziu, aproape de zilele noastre, cocotat la tribuna Parlamentului. Ajuns la Sapoca, a fost repartizat la Sectia 2, de bolnavi cronic. Mai pe sleau, la izolare sau la periculosi. Pentru el, zilele astea sunt cele mai negre amintiri. Nici in cele mai cumplite cosmaruri nu vezi asemenea chipuri, nu asisti la asemenea scene.

Aici a fost primul spital in care a fost fortat, de acelasi doctor Nicolau, sa inghita pastile. Cu siguranta, efectul lor ar fi fost cel dorit: sa faca din el o leguma. Pacientul a banuit asta si a cerut o audienta la director, adica la Nicolau. L-a implorat sa nu-i mai dea tratament, pentru ca nu are nevoie. "Eu sunt aici din alte motive", i-a explicat el. "Va rog, nu-mi mai dati pastile." Dar, ca si cum ar fi cerut sa-i dea luna de pe cer, viitorul parlamentar al Romaniei post-comuniste i-a raspuns sec: "Asta nu se poate!" Nu mai era, asadar, decat o solutie. Sa ascunda pastilele sub limba si-apoi sa le scuipe.

Apoi, dupa vreo doua saptamani, a fost eliberat, mizandu-se pesemne pe faptul ca tratamentul asta si-a facut efectul, atrofiindu-i orice simt si pofta de a se mai revolta. N-a fost sa fie. Lupta lui Vasile Paraschiv cu regimul a continuat. In 1978, la cererea sa, a primit pasaport si aprobare sa plece din tara. Sperau sa scape de el definitiv. A ajuns la Paris, unde a dat doua conferinte de presa. Subiectul? Abuzurile psihiatriei din Romania.

In tara, Securitatea era in alerta maxima. Mai mult, Paraschiv cere, tot la Paris, sa fie examinat medical, de catre un grup de specialisti in psihiatrie. Rezultatul a fost cel asteptat: diagnosticul pus de medicii din Romania nu se confirma sub nici o forma. Dupa toate astea, i se ofera azil politic, insa el prefera sa se intoarca in tara. Acum insa, chiar daca era permanent supravegheat, Securitatea avea sa-l lase o vreme in pace. Devenise un caz cunoscut in tot Occidentul.
Marturii impotriva uitarii

Omagiu oficial. Bine ca exista si-atat!


Pe 8 martie 1979, la presiunea Organizatiei Internationale a Muncii, Vasile Paraschiv reuseste sa infiinteze in Romania Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii. Din acest moment, Securitatea se regrupeaza si represiunea incepe din nou. Pe 28 martie 1979, e arestat si dus intr-o padure de langa Ploiesti. Aici, timp de aproape o ora, e batut crancen. Apoi, ani de zile, e tarat iar prin spitale si prin beciurile Securitatii, unde este supus la adevarate torturi.

Prin 1988, printr-o recomandare scrisa de un medic psihiatru catre U.M. 0911 Ploiesti, se solicita, pe baza aceluiasi diagnostic aberant, internarea "bolnavului Paraschiv Vasile in Spitalul de bolnavi neuro-psihic de la Calinesti". Adica, intr-un loc pe care toata lumea il numea Iadul pe pamant. De-acolo, nimeni nu mai iesea niciodata. Cu alte cuvinte, prin semnatura unui medic, Vasile Paraschiv ar fi fost condamnat pe viata in acest infern. Nici astazi nu stie cum a scapat din povestea asta.

Isi mai aduce aminte ca in 1989 s-a petrecut ultimul act al acestui calvar pe care il traia de 20 de ani. L-au saltat iar de pe strada si l-au dus in beciul Securitatii. L-au culcat pe o banca, l-au legat cu catuse si l-au batut in cap cu saculeti de nisip. Noaptea il lasau sa doarma, iar dimineata o luau de la capat. A fost din nou internat la spitalul de la Voila si tinut zile in sir sub supraveghere.

Ziua de 22 decembrie 1989 a fost pentru el momentul trezirii dintr-un cosmar, care parea nesfarsit. A sperat atunci ca toti cei care i-au chinuit viata in halul asta vor plati. Au trecut insa anii si a vazut cum tortionarii lui prospera si sunt promovati. Cum traiesc linistiti, cu familia lor, in case din ce in ce mai aratoase. O vreme, atunci cand il mai vedeau pe strada pe bietul Vasile Paraschiv, treceau iute pe celalalt trotuar. Astazi, nu se mai sinchisesc nici macar pentru atat.




ROMEO VLADESCU - o bataie sora cu moartea

In 1979, Romeo Vladescu avea 46 de ani si era diriginte de santier la Intreprinderea de Retele Electrice din Ploiesti. Avea un salariu bun, o casa, o familie, doi copii, o Dacia 1300, adica tot ce-i trebuia omului in acele vremuri ca sa-i amorteasca simtul unei realitati crancene, pe care dictatura ceausista o pogorase peste neam.
Marturii impotriva uitarii
Si totusi, Romeo Vladescu era un supravietuitor, mintea lui era limpede, vedea si simtea toate atrocitatile acelui sistem. Avea insa si gura cam sloboda. Cand se punea pe infierat oranduirea socialista, nimeni nu-l mai putea opri. Nici macar temuta Securitate. Vorbea mult in sedinte, vorbea pe strada, in autobuz, la cozi, prin magazine, vorbea tot timpul, acolo unde se simtea umilit, injosit, lovit in demnitatea lui de om cuminte.

Era, totusi, un revoltat obscur, n-avea reputatia unui disident, nu se vorbea despre el la posturi straine, nu-l cunostea Occidentul. Iar asta il facea vulnerabil. Fara sa stie ori sa-i pese, el se expunea zi de zi la un risc urias. Avea sa afle acest adevar intr-o zi de martie a anului 1979. Spre seara, se intampla un lucru ciudat: afara deja se innoptase si el nu ajunsese acasa.

"Eram in sufragerie, la televizor", isi aminteste Simona, fiica lui. "Era miercuri seara, si miercurea era singura zi in care puteai vedea un film la telecinemateca. Pe la ora opt a aparut si el. De cum a intrat in casa, am simtit ca ceva nu e in ordine cu el. Se comporta bizar, nu vorbea, nu voia sa manance nimic. A stat cinci minute in fata televizorului, dupa care s-a dus la culcare.

N-am dat prea mare importanta, am crezut ca e intr-o pasa proasta, desi nu prea i se intampla asta". A doua zi, barbatul nu s-a mai putut scula din pat. Era total absent, vorbea impiedicat, raspundea greu la intrebari, avea reactii intarziate. "Parca era lovit cu leuca. L-am intrebat ce s-a intamplat si el repeta intruna: "Le-am zis, da, ma, hai, da!". Doar atat spunea. M-am dus la cuier si am vazut ca pardesiul lui era plin de noroi.

L-am intrebat din nou ce s-a intamplat, daca a cazut sau l-a batut cineva. Raspunsul lui era acelasi: "Da, ma, hai, da!". Atunci mi-am adus aminte ca ne povestise cu cateva zile in urma ca cineva il urmareste mereu cand se intoarce seara, acasa. Atunci n-am dat importanta, insa de data asta povestea asta m-a pus pe ganduri". In acea zi, Romeo, nu s-a putut ridica din pat. Spre seara, a venit la usa un vecin. Voia sa stie cum se simte. El il adusese acasa cu o seara inainte. L-a gasit zacand intr-un santier de langa bloc.

"L-a batut cineva, am auzit cum il lovea si striga la dansul, sa-si tina gura, sa nu mai zica d-astea, cu partidul si Ceausescu, ca altfel o sa-l omoare". Vorbele astea au venit ca un fulger in casa familiei Vladescu. A doua zi, l-au dus la spital, la sectia de psihiatrie. Asteptau pe coridor, iar el a inceput sa se vaite de dureri cumplite de cap. Sotia a incercat sa-l maseze putin, dar in momentul ala, barbatul a scos un urlet care a ingrozit tot spitalul.
Marturii impotriva uitarii

Eroi fara vina

Doctorul a iesit imediat din cabinet. Dupa ce-a aflat ce se intamplase, i-a trimis urgent la radiografie. Dupa cateva minute, soc total: fractura craniana. "Adica exact asa cum e un pepene pe care-l scapi pe asfalt", povesteste Simona. "Din momentul ala, tata n-a mai fost om". Apoi, toata lumea voia sa stie ce se intamplase. El nu-si amintea nimic.

Medicul insa si-a exprimat o banuiala: ca ar fi fost batut. Si nu oricum, ci cu dibacie. Cu saci imbibati cu apa sau ceva asemanator. Adica cu ceva care nu lasa urme la suprafata. De-acolo, au plecat urgent la Spitalul Judetean, la doctorul Zaharia. I s-a facut punctie, i-au scos lichid cefalo-rahidian, micsorandu-i astfel presiunea intracraniana care ii provoca dureri insuportabile.

Apoi, usor, usor, si-a mai revenit. A inceput sa vorbeasca mai clar, sa-si recapete parca puterea. L-au intrebat din nou ce s-a intamplat. Inutil. Nu-si amintea decat ca doi insi il bateau rau si ca el le tot repeta: "Da, ma, hai, da!". Cine erau oamenii aia, cum aratau, ce voiau de la el, nu stia. Momentele alea erau o gaura neagra in memoria lui. Dupa vreo doua saptamani de internare, s-a intors la lucru, si totul parea sa revina la normal.

Totusi, ceva se schimbase la el. Era tot timpul irascibil si agitat. Dupa vreo trei luni, a inceput iar calvarul. Crize de epilepsie, dureri ingrozitoare, internari repetate, analize peste analize. In cele din urma, s-a constatat ca are o leziune pe creier, ca o zona macerata, care in ultimul timp evoluase. Iar asta nu se putea produce decat in urma unor lovituri puternice. Dupa un examen RMN, a fost dat diagnosticul: chist arahnoidian.

Trebuia urgent operat, iar pentru asta era obligatorie semnatura sotiei. "Orice s-ar intampla, tu sa ai grija de copii. Sunt sigur ca asta mi se trage de la nemernicii astia din Securitate. M-au amenintat de cateva ori inainte. Am criticat partidul si conditiile de viata intr-o sedinta, chiar in ziua aia. Sunt sigur ca de-aici mi se trage". Au fost ultimele lui vorbe, inainte de operatie. Totul a durat aproape cinci ore. Pentru Simona, orele astea au fost ani. E amintirea ei cea mai grea.

Intr-un tarziu, doctorul Arsene le-a dat, mai intai, vestea buna: operatia reusise cu pacientul in viata. Apoi, a venit si cea rea. "Incepand de astazi, va fi un chin pentru intreaga familie. Toti cei din jur ii vor fi cei mai mari dusmani. Asa arata simptomele bolii. Va trebui sa-i suportati toate sicanele si crizele". Si, intr-adevar, din ziua aceea, destinul familiei Vladescu s-a schimbat total.



"Dupa ce l-am externat, s-a pensionat pe caz de boala", povesteste Simona. "Asa a inceput acasa cosmarul. Zi de zi certuri, cu mama, cu vecinii, reclama peste tot orice fleac se intampla prin bloc. In acelasi timp, au continuat si crizele de epilepsie. Ce sa mai zic, era teroare. Erau nopti in care mama nu mai suporta si pleca sa doarma la cabinet, unde lucra. Pana la urma, s-a imbolnavit si ea, a fost de cateva ori internata la Spitalul Schuler, la psihiatrie.
Marturii impotriva uitarii

Timisoara nu uita

Sa nu credeti ca-mi acuz cumva tatal povestind toate astea. Stiu bine, asa cum stiam si atunci, ca totul se tragea de la boala lui". In 1984, sotia lui hotaraste sa divorteze. Traiul alaturi de el devenise insuportabil. Si totusi, il vizita permanent, avea grija de el. In 1990, Romeo Vladescu a paralizat. Nu-si mai putea misca mainile si picioarele.

A fost internat la Spitalul 9 si operat pe coloana cervicala. A urmat apoi un tratament de recuperare si si-a revenit partial. Ani de zile a trait singur. Fiica lui, Simona, desi era acum la casa ei, il vizita zilnic si-l ingrijea. Pe 24 ianuarie 2003, Romeo Vladescu s-a dus la medicul de familie sa ia o reteta compensata. Doctorul n-a vrut sa-i dea. Chestia asta l-a enervat peste masura. Dupa vreo ora, i-a venit rau si a cazut lat pe strada. Accident vascular.

Intr-un limbaj popular, creierul lui se degradase in ultimul hal. Si asta a inceput de-atunci, de cand l-au batut. Doctorii au zis ca n-o sa mai poata vorbi niciodata. Si au avut dreptate. Dupa inca vreo doi ani de chin, Simona ia o hotarare grea: sa-l interneze intr-un azil. Stia ca hotararea asta va face multe valuri printre rude sau prieteni. Era insa singura solutie. A gasit un azil de lux, aproape de oras. Stie sigur ca acolo e ingrijit mai bine decat acasa.

Il viziteaza in fiecare duminica. De fiecare data, el plange. Apoi ramane cu privirea pierduta. Ea ii da sa manance, ca unui copil. El mesteca incet, fara vlaga, cu-aceeasi privire ratacita. La despartire, il ajuta sa se intoarca in salon. Ea il saruta, iar el ramane cu-aceeasi privire in gol. Nu demult, Simona a aflat de la cineva cu functie mare ca, intr-adevar, tatal ei a fost victima unei agresiuni din partea Securitatii.

Toate urmele s-au sters insa chiar de atunci. Asa ca orice tentativa de a afla acum adevarul ar fi total inutila. Povestea lui Romeo, ca si povestea lui Vasile Paraschiv, seamana izbitor cu povestea noastra, a tuturor. Un popor cu destinul mutilat timp de 45 de ani, fara putinta de impotrivire. Si cu majoritatea vinovatilor disparuti. Sunt povesti pe care le-am iertat de mult, dar pe care, din pacate, incepem sa le si uitam.


Foto: AGERPRES (3), MEDIAFAX (3)

Miresmele Craciunului

Share/Bookmark

Miresmele Craciunului
Leacuri de suflet

* Aromele care invaluie lumea, ori de cate ori se apropie sarbatorile, au asupra noastra o putere miraculoasa de a ne insenina si imblanzi sufletul. Nu se administreaza dupa retete precise, dar cine va dori sa le simta efectul, sa se lase cotropit, ca in vis, de adierile care insotesc apropierea Craciunului *


Craciunul este mai mult decat o sarbatoare fixa din calendar sau decat un prilej de a da ori de a primi cadouri. El este compus mai degraba din sentimente, pline de sunete, culori si miresme, adanc intiparite in constiinta fiecaruia dintre noi. Mai ales miresmele starnesc in noi nostalgii. Aromele acelea uitate, ramase in adancul sipetului cu minuni.

Va amintiti de mirosul cozonacilor pudrati cu praf de scortisoara si de vanilie, de aroma lamailor si a merelor coapte? Dar de boarea de zapada curata, de mirosul gerului si de parfumul cetinilor de brad?
Simtul mirosului are, mai mult ca orice alt simt, acces direct la nivelul subconstientului.

Adica, la acel nivel al mintii unde, intre altele, sunt stocate toate amintirile frumoase pe care credeam ca le-am uitat. La ce ne-ar mai putea fi de folos aceste amintiri? Ei bine, din ele, din aceste amintiri, ne extragem adesea chiar puterea de a... trai, de a merge mai departe, in ciuda dificultatilor.

Amintirile emotiilor puternice, benefice, sunt o imensa sursa de energie binefacatoare. Poate ne simtim obositi de stresul unui an intreg, poate am uitat sa ne relaxam sau nu ne mai ajunge odihna. Ei bine, amintirile minunate ale Craciunului ne pot aduce instantaneu in suflet pacea, multumirea, regasirea dupa care tanjim. Cum? Daca v-am facut macar un pic curiosi, insotiti-ne in lumea binefacatoare a Miresmelor de Craciun.

Cum ne bucuram de miresme

Miresmele Craciunului
Orice miros frumos, care trezeste emotii, este un posibil medicament, care se administreaza dupa anumite reguli. Iar prima dintre acestea este sa ne lasam timp sa savuram mirosurile, fie ele mai elevate, cum ar fi cel de tamaie, sau mai... lumesti, cum ar fi cel al cozonacului.

Acum, inainte de Craciun, opriti-va din agitatia obositoare de zi cu zi, si lasati-va simturile sa se relaxeze si sa poata percepe coerent, pe indelete, ceea ce le inconjoara. Daca va place mirosul de vanilie, cand il simtiti, inchideti ochii pentru macar 30 de secunde si alungati toate gandurile din minte. Ce stare va induce? Poate ca vanilia cheama in minte franturi din fericirea copilariei, poate va deschide apetitul catre visare sau va creeaza, pur si simplu, o stare de confort psihic.

Nu va cenzurati sentimentul de bine pe care-l traiti. Lasati aromele Craciunului sa va poarte cu ele pe aripile imaginatiei. Este o regula foarte importanta in administrarea acestor medicamente olfactive. Si daca veti potenta toate aceste miresme cu sunetul colindelor si cu albul zapezii, efectul va fi sporit. Dar sa vedem concret, in cele ce urmeaza, cum pot deveni aromele Craciunului remedii de sanatate.



Aromele culinare

Ati remarcat ca atunci cand nu putem mirosi un aliment, ni se pare ca nu are gust? Aceasta pentru ca, fara sa ne dam seama, simtul mirosului, intr-o proportie mult mai mare decat cel al gustului, ne face sa percepem savoarea unui aliment. Mai mult, simpla adulmecare a aromelor diverselor ingrediente, fara a le gusta propriu-zis, are un efect extraordinar asupra psihicului, hranindu-l cu diverse stari sufletesti placute, asa cum vom vedea.
Miresmele Craciunului


* Coaja de lamaie - in tarile crestine din bazinul Marii Mediterane (Grecia, Italia, Spania etc.) mirosul sau este considerat drept specific Craciunului, luna decembrie fiind cea in care cea mai mare parte a acestor fructe incep sa se coaca. In unele zone, arbustul mereu verde, de lamai, este folosit chiar pe post de pom de Craciun, in lipsa brazilor, care nu cresc in clima mai calda.

De mai bine de o suta de ani, si in bucataria romaneasca mirosul cojii acestor fructe a inceput sa fie asociat cu sarbatorile de iarna. Dar nu vom vorbi acum de utilizarile casnice ale cojii de lamaie si despre calitatile sale de odorizant. Mireasma cojii de lamaie ne deschide apetitul pentru viata, ne insenineaza gandurile si risipeste oboseala. De asemenea, aceasta aroma ne ajuta sa depasim tristetile, melancolia, conferindu-ne buna dispozitie.


* Nucile - odinioara erau un adevarat simbol al sarbatorilor de iarna, fiind oferite, impreuna cu merele si cu colacii, colindatorilor si uratorilor. Mirosul nucilor proaspat decojite este hranitor prin excelenta. El ne confera o stare de siguranta, de stabilitate emotionala, de protectie.

Cel mai de folos le este mirosul de nuci persoanelor cu predispozitie spre angoasa, neliniste, care nu reusesc sa traiasca starea de multumire, de bine, care nu se simt in siguranta, orice ar face. Nucile nu hranesc doar corpul, ci si psihicul, care are multa nevoie de hrana acum, in prag de sarbatoare.
Miresmele Craciunului
* Merele - La vreme de iarna, la tara, merele erau scoase din fan de Craciun, mirosind imbatator. Cu rosul lor viu si vitalitatea pe care o exprima, merele constituiau odinioara alt simbol al Craciunului, fiind atarnate in brad, in locul globurilor de sticla sau de plastic, de astazi.

Mireasma merelor, mai exact a cojii lor, este un fel de medicament pentru starile psihice nocive. Fie ca e vorba de stari de tristete ori de teama, cu sau fara motiv aparent, parfumul plin de vitalitate al merelor ne va ajuta sa le depasim. Odinioara, era si obiceiul ca cei mici sa doarma in incaperea unde erau tinute mere, pentru ca mireasma lor sa le aduca vise frumoase, sa-i pazeasca de spaime sau de vedenii.


* Scortisoara - este coaja parfumata, de culoare roscata, a scortisorului, un arbore exotic mic, vesnic verde. Scortisoara este un ingredient nelipsit din retetele boieresti de cozonac, caruia ii da o savoare deosebita. Mireasma sa inconfundabila este un puternic stimulent pentru sistemul nervos, inducand stari de euforie. La vreme de iarna, se pune in mod traditional si in vinul fiert, dandu-i aroma aceea specifica, careia nu-i rezista frigul si nici intunericul noptilor de decembrie.


* Vanilia - este pastaia unei plante cataratoare. Are un miros dulce si bland, foarte placut, pentru copii mai ales. Despre vanilie, la fel ca si despre ciocolata, se spune ca este medicamentul de urgenta al sufletelor ranite, care nu isi gasesc odihna si consolarea. Mireasma sa are o capacitate aproape magica de a ne face sa ne simtim din nou copii, din nou iubiti si protejati, din nou acasa si, nu in ultimul rand, sa simtim ca a venit din nou Craciunul.
Miresmele Craciunului
* Cozonacii - sunt un fel de... sinteza, specific romaneasca, a tuturor miresmelor copilariei. Ii gasim acum de vanzare, in ambalaje mai mult sau mai putin cochete, dar in afara de gustul dulce si de coca galbena, nu au nimic in comun cu adevaratii cozonaci de Craciun. Acestia sunt plamaditi de gospodine pricepute printr-o adevarata alchimie, apoi sunt umpluti cu nuci, cu mirodenii si cu mac, sunt intinsi in tavi innobilate cu unt, dupa care sunt copti, umpland casa de mireasma aceea.

Mireasma aceea care ne face sa ne simtim din nou copii, ne face sa ne simtim din nou impreuna cu cei dragi si din nou protejati. Este un miros care ne introduce, parca fara voie, in atmosfera de sarbatoare, ne aduce aminte ca - poate fara sa stim - in sufletul nostru am asteptat mereu Craciunul ca pe o evadare din lumea oamenilor maturi, rigizi si seriosi, care am crezut ca suntem.

Miresmele sacre

Miresmele Craciunului
>
* Smirna - este rasina unui arbust care creste in Arabia si in Abisinia (Yemenul si Etiopia de astazi). In multe zone crestine era folosita cu precadere in post, mai ales in ultimele zile. Cuvantul smirna este pomenit in Biblie de cincisprezece ori si deriva de la cuvantul ebraic "amar".

Mireasma sa, cu o nuanta intr-adevar amara, dar foarte placuta, era considerata un extraordinar purificator pentru psihic, laolalta cu postul alimentar, cu spovedania, cu rugaciunea, pregatind crestinii pentru sarbatoarea Craciunului. Arderea smirnei se foloseste pentru indepartarea gandurilor negre, a ispitelor si a tuturor relelor care ar putea intina sarbatorile. Laolalta cu tamaia, se considera ca este si unul din cele mai eficiente mijloace de... exorcizare.


* Tamaia - este unul dintre darurile care au fost aduse pruncului Iisus, imediat dupa nastere, de catre cei trei magi de la rasarit.

Asa cum ne spune Matei in Evanghelia sa: "Si intrand in casa, L-au vazut pe Prunc impreuna cu Maria, mama Sa; si cazand la pamant, I s-au inchinat; si deschizandu-si vistieriile, I-au adus daruri: aur, tamaie si smirna". Mireasma tamaiei este, ca atare, indisolubil legata de momentul nasterii Mantuitorului, ea facand parte din primul dar pe care El l-a primit pe acest pamant.

Asupra sufletului, mireasma tamaiei are un efect cu adevarat magic, fiind capabila sa induca sentimentul sacrului, reusind sa ne introduca in dimensiunea spirituala, din pacate tot mai adesea neglijata, a Craciunului. In casele romanilor mai instariti, tamaia era arsa mocnit, in prima zi de Craciun, inaintea mesei, pentru a le aduce aminte credinciosilor ce sarbatoresc si sa le faca auzita rugaciunea de binecuvantare a bucatelor.
Miresmele Craciunului
* Bradul - este arborele sacru al romanilor, fiind considerat din timpuri stravechi drept o veritabila punte intre Cer si Pamant. Acesta este si sensul aducerii sale in casele noastre, de Craciun, pentru a face sa comunice fiecare salas de crestin cu Cerurile. Despre acest arbore se mai spune ca uneste si lumea mortilor cu cea a viilor, ajutandu-ne sa ne recuperam amintirile, sentimentele, unificandu-ne interior. Mireasma bradului vindeca sufletul, stabilizeaza emotiile.

Rasina si cetinile sale au fost vreme de secole smirna si tamaia credinciosilor mai putin instariti din aceste locuri, avand proprietati purificatoare si de inducere a sentimentului de sacru.


* Zapada - este asteptata cu emotie la fiecare Craciun, considerandu-se ca fara ea aceasta sarbatoare nu are farmecul complet. Poate este o prejudecata absurda, dar - fara sa ne dam seama - aproape cu totii asteptam zapada. De ce? Poate pentru albul ei, care acopera orice urma a uratului din jurul nostru, ori poate pentru dansul vesel al fulgilor, care parca se bucura de sarbatoarea Nasterii Domnului.

Apoi, zapada mai are un efect magic: aduce cumva, nu se stie exact cum, liniste in jurul nostru si in noi insine. Iar mirosul ei fin, discret, ca un fior de prospetime, ne revigoreaza sufletul, pregatindu-l de sarbatoare. Mireasma zapezilor purifica emotiile, aduce in suflet starea de copilarie imaculata, fara amintiri dureroase, fara retineri. Este un miros al linistii, al dizolvarii in Dumnezeu.

Trezeste in noi nostalgia inceputului, a puritatii originare.
Mergeti intr-o zi la munte, in apropierea unei paduri sau a unui rau, unde curentii de aer sunt puternici si aduc cu ei mireasma zapezii, uneori de la sute de kilometri distanta. Oriunde ati fi, gasiti-va un coltisor retras si inchideti ochii atunci cand va umpleti plamanii cu aceasta mireasma de zapada. Veti trai macar pentru cateva fractiuni de secunda LINISTEA.

Deziluzia iluziei



Share/Bookmark

Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL

Share/Bookmark

Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL
Modest si banal, are putere cat o fabrica de medicamente

Numele latin al patrunjelului este Petroselinum crispum si vine din limba greaca, unde "petros" inseamna piatra, iar "selinon" telina. Asadar, grecii antici considerau patrunjelul un fel de... telina de stanca, pe care o foloseau atat ca aliment, cat si ca planta medicinala. Cu frunzele sale erau decorate si aromatizate mancarurile, dar erau si incoronati invingatorii in intrecerile sportive sau erau tratate muscaturile de sarpe ori de scorpion.

Planta provine de pe malurile Marii Mediterane si a ajuns pe actualul teritoriu al Romaniei cu cel putin 2000 de ani in urma. In prezent, patrunjelul este cel mai folosit zarzavatin bucataria traditionala romaneasca, iar pana nu demult, era un remediu redutabil in medicina noastra populara.

Cu el erau oblojite ranile in pericol de a se infecta, erau frecate gingiile slabite, erau facute fierturi contra bolilor de ficat sau de intestin, ori era folosit pentru diferite "deochiuri" sau "facaturi". In ultimii ani, frunzele aromate ale patrunjelului, laolalta cu cele ale "rudelor" sale, mararul, telina si leusteanul, au devenit tinta unor studii medicale cu rezultate uluitoare, care plaseaza zarzavaturile traditionale mai degraba in farmacii decat pe tarabele din piete.

In cele ce urmeaza, vom vorbi despre aplicatiile terapeutice extraordinare ale patrunjelului, nu inainte de a vedea cum se prepara si cum se administreaza frunzele sale.


Cum preparam si cum administram frunzele de patrunjel


Asa cum vom vedea, acest zarzavat este o adevarata colectie de vitamine, minerale si alte principii active cu efecte terapeutice foarte intense. Totusi, simplul consum ocazional de patrunjel, ca zarzavat, nu pare a avea rezultate terapeutice. De ce?

Deoarece dozele de patrunjel pe care le consumam sunt insuficiente pe de o parte, iar pe de alta parte, pentru ca prepararea termica a acestei plante inactiveaza multe din substantele active terapeutic. Din aceste motive, este necesar sa acordam o foarte mare importanta metodelor de preparare care urmeaza, ce ne vor ajuta sa punem cu adevarat in valoare patrunjelul ca medicament:


Sucul

Pentru a obtine sucul de patrunjel verde se mixeaza o mana de frunze proaspete la care s-au adaugat patru linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat astfel obtinut este un remediu puternic si, ca atare, nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov. De regula, se iau de 3 ori pe zi cate 4-6 linguri (cate 20-30 ml) de suc de frunze de patrunjel, diluate in cate un sfert de pahar de suc de morcov.

Salata

Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL

Pentru.

.. cerul gurii: sandviciuri cu patrunjel
In medicina araba patrunjelul verde taiat fin, amestecat cu suc de lamaie si putina ceapa (eventual si cateva felii de rosii) este folosit ca salata, numita "tabbuli", care este folosita adesea pentru marirea puterii de digestie si pentru evitarea eventualelor deranjamente gastro-intestinale.

Iata una din retetele de "tabbuli" frecvent folosite: se maruntesc 2-4 legaturi de patrunjel proaspat, se adauga putin ulei de masline si zeama de la un sfert de lamaie. Se mai poate pune un catel de usturoi, seminte de dovleac tocate marunt ori susan. Salata se consuma zilnic, timp de 14-60 de zile, sub forma de cura, care este tonica si revigoranta, contribuind la fortificarea sistemului imunitar.

Patrunjelul ca adaos in hrana

Foarte multe din mancarurile de zi cu zi pot fi "innobilate" prin adaugarea de frunze de patrunjel verde, proaspat. In mancarurile calde, cum ar fi ciorbele, supele, tocanitele, va fi adaugat dupa prepararea termica, pentru pastrarea continutului de vitamine al plantei. Patrunjelul mai poate fi adaugat ca si condiment si totodata ca element decorativ, in toate salatele, in sandviciuri, in sosuri, in garnituri.


Vinul de patrunjel

Pentru tratamentul problemelor digestive si de apetit, ca adjuvant contra insuficientei cardiace si a bolilor de inima, se recomanda vinul de patrunjel: 20 de tulpini proaspete cu tot cu frunze se maruntesc si se pun intr-un litru de vin, la care se adauga 2 linguri de otet. Se lasa sa macereze vreme de 7 zile, dupa care se adauga 300 g miere de albine. Se agita pana se topeste mierea, apoi se strecoara si se pune in sticle. Se bea cate un paharel inainte de masa.


Tratamente interne

* Intoxicatie etilica acuta (betie) - se consuma una-doua legaturi de patrunjel, bine spalate, frunzele mestecandu-se indelung, inainte de a fi inghitite. Uleiul volatil din aceste frunze este un puternic stimulent al sistemului nervos central, care va fi mai putin afectat de efectele alcoolului. De asemenea, patrunjelul este un protector si un stimulent al ficatului, ajutand si la o mai rapida eliminare a alcoolului din organism.
Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL

Vin pentru inima sanatoasa

* Fumat - mai multe componente ale uleiului volatil din frunzele de patrunjel protejeaza organismul impotriva actiunii nocive a gudroanelor din fumul de tigara, prevenind diferite afectiuni ale aparatului respirator, de la bronsita cronica, la cancerul pulmonar. Sunt recomandate curele cu suc de patrunjel, din care se administreaza cate 50 ml pe zi, vreme de 4 saptamani.


* Ateroscleroza - nu mai putin de patru substante continute de catre frunzele de patrunjel previn oxidarea colesterolului negativ (LDL) si depunerea sa pe artere. Persoanele cu varsta de peste 35 de ani, dar si cele care consuma frecvent carne, grasimi hidrogenate, prajeli ar trebui sa consume de macar 3 ori pe saptamana salata de patrunjel, pentru a beneficia de efectele sale benefice asupra vaselor de sange.


* Hipertensiune - consumul de patrunjel proaspat, adaugat la hrana de zi cu zi, ajuta la tinerea sub control a tensiunii arteriale, avand efecte diuretice, usor vasodilatatoare, si actionand la nivelul sistemului nervos central cu efect calmant. Astfel, 30 de grame de frunze de patrunjel consumate zilnic ajuta la mentinerea elasticitatii si a rezistentei peretilor vaselor de sange, prevenind, de asemenea, si accidentele vasculare, dar si formarea echimozelor produse de fragilizarea vaselor capilare.


* Litiaza biliara - se bea de trei ori pe zi, inainte de masa cu 1-2 ore, cate un sfert de pahar de suc de patrunjel (radacina si frunze), diluat cu trei sferturi de pahar de suc de morcovi. Conform Comisiei E, organismul guvernamental german de control al eficientei plantelor medicinale, consumul de patrunjel previne formarea calculilor biliari, acest produs natural fiind aprobat pentru prevenirea si combaterea acestei afectiuni.


* Hepatita virala - studii recente au aratat ca patrunjelul are un neobisnuit efect de combatere a virusilor care ataca ficatul. Totul se datoreaza, se pare, clorofilei care se gaseste din abundenta in frunzele proaspete de patrunjel si care inhiba dezvoltarea virusilor hepatici. Este foarte posibil, insa, ca si uleiul volatil continut de frunzele patrunjelului sa atace membrana virusilor care produc hepatita B si C, dar cercetarile in acest sens sunt inca in curs de desfasurare.

Cert este ca majoritea persoanelor cu hepatita cronica sau acuta se simt mult mai bine, iar analizele de sange sunt mai bune, dupa 3-4 cure cu frunze de patrunjel. Asadar, se recomanda bolnavilor de hepatita A, B si C sa faca vreme de 4 saptamani o cura cu suc proaspat de frunze de patrunjel, din care se administreaza cate 50-75 ml pe zi, bauti in trei reprize, pe stomacul gol, inainte de masa. Dupa 4 saptamani de cura, se fac 2 saptamani de pauza, dupa care tratamentul se reia.


* Anorexia - cateva frunze de patrunjel mestecate inainte de masa trezesc pofta de mancare si activeaza digestia, fiind un excelent remediu contra anorexiei. De asemenea, acest zarzavat combate greata, fiind de un real ajutor celor cu boli grave, care nu pot manca din cauza starilor de greata persistente.


* Halena - patrunjelul verde mestecat indelung da un miros placut respiratiei, actioneaza ca un dezinfectant asupra cavitatii bucale, asupra cailor respiratorii medii si superioare. Mai mult, frunzele de patrunjel imbunatatesc digestia si normalizeaza flora digestiva, remediind aceasta afectiune in profunzime. Se recomanda ca tratament celor care sufera de halena mestecarea indelungata a 3-4 fire de patrunjel, inainte si dupa fiecare masa.


* Infectii recidivante, imunitate slabita - se consuma salata de patrunjel, cate 1-2 portii pe zi, in cure de 3 saptamani. Studii recente facute la Universitatea din Ankara (Turcia) au pus in evidenta ca acest remediu culinar activeaza puternic sistemul imunitar si combate foarte multe specii de bacterii si de ciuperci parazite.

"De vina" pentru actiunea puternica de stimulare a imunitatii sunt mai multe principii active din frunzele patrunjelului, intre care vitamina C, vitamina A, vitamina B12, clorofila, dar si o substanta numita luteolina, care stimuleaza productia de celule ale sistemului imunitar si le activeaza pe cele existente.


* Astm - consumul de frunze de patrunjel proaspat, minimum 30 de grame zilnic, sub forma de salate, ca adaos in ciorbe si in diferite alte mancaruri, reduce predispozitia spre crizele astmatice. Principiile active din patrunjel au efecte antiinflamatoare asupra cailor respiratorii, favorizeaza fluidizarea si eliminarea secretiilor bronsice.


* Litiaza renala, adjuvant in infectia urinara - conform cercetatorilor germani, frunzele si radacina de patrunjel sunt adevarate medicamente pentru rinichi. Administrarea acestora sub forma de suc, cate 50 ml zilnic din fiecare, previne si combate nefrita, pielo-nefrita si cistita. De asemenea, patrunjelul mareste diureza, previne formarea calculilor renali (in special a uratilor) si ajuta la eliminarea celor existenti.
Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL
* Boala canceroasa - salatele cu mult patrunjel si sucul de frunze de patrunjel sunt un excelent adjuvant in tratamentul cancerului. Acest zarzavat proaspat mentine pofta de mancare, activeaza sistemul imunitar sustinand organismul sa lupte cu boala, ajuta la restabilirea echilibrului hormonal.

Actiunea antitumorala a frunzelor de patrunjel a fost descoperita de curand de cercetatori si se datoreaza vitaminelor, flavonoidelor si unor substante volatile din patrunjel. Consumat crud, in salate, in ciorbe sau ca atare, patrunjelul verde protejeaza plamanii si caile respiratorii, ficatul, intestinul si rinichii de radicalii liberi, de aparitia mutatiilor si a cancerului.

S-a observat o ameliorare a starii de sanatate a persoanelor care aveau tumori cerebrale si consumau regulat patrunjel verde. In plus, patrunjelul verde combate multe dintre reactiile adverse ale citostaticelor si ale radioterapiei.


* Cancer pulmonar - studii de medicina experimentala facute in anul 1992 sub conducerea profesorului G.Q. Zheng, in Statele Unite, au aratat ca o substanta volatila din frunzele de patrunjel, miristicina, inhiba dezvoltarea tumorilor pulmonare.

De asemenea, frunzele de patrunjel administrate intern previn actiunea cancerigena a fumului de tigara, a gudroanelor din produsele alimentare afumate, a diferitelor noxe din aer, cum ar fi fumul eliminat in atmosfera de langa marile orase de catre incineratoarele de gunoi. Se recomanda administrarea de salata de patrunjel, minimum o portie pe zi, in cure de 6 saptamani, urmate de alte 2 saptamani de pauza.


* Fertilitate la femei - consumat zilnic, patrunjelul verde este un factor de intinerire pentru femei si stimuleaza fertilitatea. Apiolul, o substanta continuta in frunzele proaspete de patrunjel, stimuleaza producerea de hormoni feminini si ajuta la o buna functionare a ovarelor. Se tin cure de cate o luna, timp in care se beau cate 50 de ml de suc de patrunjel pe zi si, de asemenea, se consuma cat mai mult din acest zarzavat, ca adaos in mancare.


* Dismenoree (ciclu menstrual neregulat si dureros) - datorita aceluiasi apiol, patrunjelul are calitatea de a regulariza ciclul menstrual. Mai mult, frunzele de patrunjel au proprietati antispastice, eliminand in mare masura crampele si durerile menstruale. Pentru a obtine aceste efecte, se recomanda consumul inainte cu cateva zile si in timpul menstrelor a minimum 2 legaturi de patrunjel proaspat pe zi, impreuna cu alte vegetale cu efecte similare, cum ar fi morcovul, sfecla rosie si castravetii.


* Sindrom post-menopauza - se recomanda curele cu salata de patrunjel verde, care se consuma zilnic, vreme de 2 luni. Patrunjelul are efecte estrogene foarte blande, si ca atare ajuta la prevenirea si la stoparea osteoporozei, a caderii parului, a uscarii pielii, a prolapsului uterin. De asemenea, consumul de patrunjel verde are efecte usor antidepresive.


* Guta, reumatism - patrunjelul este un foarte bun diuretic si depurativ (eliminand ureea si acidul uric), antiinflamator articular si antioxidant. Luteolina continuta de patrunjel previne si combate inflamarea finelor cartilaje din articulatii, in timp ce vitamina C, la care patrunjelul verde este un adevarat campion, are efecte terapeutice uimitoare asupra aproape tuturor formelor de reumatism.

Un studiu-gigant facut in 2004, pe 20.000 de pacienti, a aratat ca un consum ridicat de vitamina C naturala (adica preluata din alimente vegetale si nu din alte suplimente) reduce cu peste 30% incidenta crizelor reumatice. Se recomanda, asadar, consumul, in cure de minimum 60 de zile, de frunze de patrunjel proaspete, cate 30 de grame pe zi, impreuna cu alte alimente bogate in vitamina C, cum ar fi ardeii, varza, fasolea verde, mazarea verde etc.


* Imbatranire, efect antioxidant - frunzele de patrunjel contin opt vitamine si numeroase alte substante care previn degenerarea ADN-ului si imbatranirea celulelor, cum ar fi flavonoidele, clorofila, ftalidele etc. In studiile facute pe animale, a iesit in evidenta o uimitoare capacitate a frunzelor de patrunjel de a combate radicalii liberi, care duc la imbatranirea prematura. Pentru a obtine aceste efecte, se recomanda consumarea in timpul sezonului cald a minimum 20 de grame de patrunjel pe zi, adaugat in mancare ori sub forma de salata.
Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL

Cultivat pe camp sau in ghiveci, la fereastra, patrunjelul are acelasi propietati curative

* Anemie, anemie feripriva, deficit de fier - frunzele patrunjelului sunt bogate in fier (5 mg la 100 de grame de frunze), dar si in vitamina C, care ajuta la asimilarea acestui oligoelement. Contra anemiei feriprive si a deficitului de fier in organism se recomanda salata de patrunjel, cate 50 de grame pe zi, in cure de 4 saptamani, urmate de alte 2 saptamani de pauza, dupa care se reia.

Aceasta salata este foarte bogata si in vitamina B12, care joaca un rol esential in formarea globulelor rosii.


* Vitamina C - frunzele de patrunjel contin de trei ori mai multa vitamina C decat portocalele si de 2,5 ori mai multa decat lamaile. Pentru tratarea deficitului acestei vitamine (scorbut), dar si ca adjuvant contra racelilor, a infectiilor de tot felul, se recomanda salata de patrunjel, care se consuma zilnic, 50 de grame, in cure de 2-6 saptamani.


* Vitamina B12 - patrunjelul contine substante care ajuta la producerea acestei vitamine in organism, o vitamina necesara formarii globulelor rosii, mentinerii imunitatii organismului la parametri optimi, bunei functionari a gonadelor etc.


* Vitamina K - patrunjelul este printre cele mai bogate vegetale in vitamina K, necesara coagularii normale a sangelui si inchiderii ranilor, mentinerii starii de sanatate a inimii si a vaselor de sange, mentinerii densitatii osoase etc. Pentru un aport sporit de vitamina K, se recomanda curele de cate 4 saptamani, timp in care se consuma minimum 30 de grame de patrunjel verde zilnic.


Tratamente externe

* Inflamatii ale pleoapelor si ale ochilor - se aplica pe pleoapele inchise o compresa cu suc de frunze de patrunjel, care se tine vreme de 20 de minute. Frunzele de patrunjel au efecte antiinfectioase, antiinflamatoare si regenerative. Consumul intern de suc de frunze de patrunjel, combinat cu suc de radacina de morcov, este un bun tratament adjuvant contra ulceratiilor corneei, contra conjunctivitei, pentru prevenirea cataractei.


* Contra inflamatiilor sanilor (la femeile care alapteaza) - se pune pe locul afectat o cataplasma cu frunze si radacini de patrunjel fierte cateva minute in apa. Aplicatia dureaza 30 de minute si se repeta zilnic. Cataplasma din frunze de patrunjel proaspete, nefierte ajuta la oprirea lactatiei.


* Intepaturi de insecte - se aplica pe locul afectat frunze de patrunjel strivite (eventual mestecate putin in gura, daca nu avem alta posibilitate de a le strivi). Acestea au efect antiseptic, diminueaza usturimea si durerea, previn formarea unor echimoze. Este un tratament valabil si contra vanatailor (echimozelor) produse de loviri.


* Dureri articulare - frunzele proaspete de patrunjel, strivite pe o planseta de lemn cu ajutorul ciocanului de snitele, se pun pe articulatia dureroasa. Se invelesc bine cu o bucata de nylon si apoi cu un material de lana, pentru a mentine caldura. Se lasa vreme de 1,5-3 ore. Acest tratament are efecte calmante si antiinflamatoare articulare.

FRUMUSETE
Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL

* Ten acneic si seboreic - se recomanda, intern, consumul de salata de patrunjel, cate 50-60 de grame zilnic, in cure de 28 de zile. Vitamina C pe care patrunjelul o contine regularizeaza activitatea glandelor sebacee, previne inflamarea tenului, ajuta la combaterea infectiilor bacteriene cutanate.


* Pistrui - sucul de patrunjel este folosit extern in cosmetica, pentru purificarea tenului sau ca remediu contra pistruilor. Sucul se aplica pe fata seara, cu un tampon de vata, mentinandu-se pe cat posibil peste noapte, iar dimineata se spala cu apa calda.

Precautii

Sucul de frunze de patrunjel are o actiune terapeutica atat de intensa, incat nu se foloseste niciodata nediluat, pentru a nu provoca probleme digestive, ci doar amestecat cu suc de morcov, cu care se combina foarte bine. In doze mai mari de 200 ml, la adulti, si de 60 de ml, la copii, sucul de patrunjel poate da reactii adverse, cum ar fi hiperexcitabilitatea nervoasa, anumite deranjamente digestive.

Contraindicatii

Patrunjelul nu va fi utilizat in scopuri terapeutice de catre femeile insarcinate, intrucat are efecte abortive (produce avortul). Cel mai puternic efect abortiv il au semintele (cateva grame determina inceperea contractiilor uterine), dar nici efectul similar al radacinii si mai ales al frunzelor nu este de neglijat.





Patrunjelul in traditiile lumii

* Dacii numeau patrunjelul "patrinathla" si, conform insemnarilor invatatilor romani, il foloseau ca elixir de frumusete si de fertilitate pentru femei.


* Grecii antici spuneau despre patrunjel ca ar fi guvernat de zeul lumii subterane a defunctilor, Hades, si de consoarta sa, Persefona. Ca atare, el era folosit pentru a inlesni comunicarea cu cei decedati, dar si pentru transcenderea fricii de moarte si pentru mentinerea tineretii (aceasta leguma "putand tine moartea departe").


* In Roma antica, radacina de patrunjel era mancata de gladiatori, cu putin timp inainte de a intra in arena. Se considera ca luptatorul care mancase radacina patrunjelului isi consumase moartea si, ca atare, nu mai avea a se teme de ea, dobandind un curaj teribil.


* Celtii administrau, cu doua zile inainte de luna plina, mari cantitati de radacina de patrunjel tinerelor femei, pentru a le ajuta sa ramana insarcinate si pentru a naste usor.


* Invatatii din evul mediu considerau ca patrunjelul se afla sub influenta astrala a planetei Mercur. Ca atare, folosirea lui imbunatatea circulatia sanguina, activitatea nervoasa, capacitatile de comunicare, dar si capacitatile de comerciant ale utilizatorului.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites