Dincolo de fascinatia oferita de frumusetea gradinilor japoneze, este important de stiut ca acestea sunt amenajate pe baza unor principii filosofice puternice. Se spune ca gradina japoneza reprezinta legatura dintre natura si arta. Istoria gradinilor japoneze este lunga si influentata de filosofiile Shionto, Taoista si Budista, care dau nota spirituala gradinilor japoneze.
O importanta majora in evolutia gradinilor japoneze a fost data de contributia calugarilor Zen. Aspectul meditativ este preluat din folosofia Budista, gradinile japoneze fiind adevarate pansamente pentru cei care au nevoie de liniste, pentru cei care vor sa se regaseasca si sa mediteze.
Gradina Japoneza Pano, Cowra
Intr-o gradina japoneza se gasesc intotdeauna: apa, plante, pietre, cascade, pomi si podete. Gradinile japoneze nu sunt niste gradini in miniatura, precum se vehiculeaza si nici nu sunt realizate dupa reguli geometrice stricte.
Gradinile japoneze, decorate in stil japonez, se gasesc atat in zonele private, cat si in diverse cartiere sau in parcuri, precum si in locurile cu insemnatate istorica, precum vechile castele, tempele budiste sau altarele Shinto. Gradinile japoneze pot sa fie uscate sau cu lac, desi si in cele uscate se gasesc mici bazine sau fantani.
Torii - poarta Shinto
Intr-o gradina japoneza este reprezentat Universul. Elementele universului sunt redate intr-o astfel de gradina prin diverse simboluri. Tocmai de aceea avem focul, reprezentat de stalpii de piatra sau fier, pamantul este piatra, iar apa, aerul, plantele si animalele apar in forma lor naturala.
Gradina japoneza
In gradinile japoneze nu se gasesc multe flori. Japonezii prefera sa priveasca gradinile iarna, cand copacii nu au frunze. Florile nu se folosesc pentru a delimita aleile. Principiile gradinii japoneze sunt destul de stricte cand vine vorba de folosirea florilor. Ele se pun intr-un anumit loc special construit, tokonoma.
Conform filosofiei gradinilor japoneze, florile si plantele in general sunt expresii ale naturii si nu se folosesc pe post de simple ornamente. Florile proaspete nu sunt folosite in aranjamente florale si nici nu se poarta la nunti sau inmormantari.
gradina japoneza
Structura suport a gradinilor japoneze este formata din pietre, iar amenajarea acestora le face sa para de parca ar fi dintotdeauna acolo. Pietrele cu colturi amintesc de zona montana, iar cele fine se folosesc in albiile raurilor.
Tipuri de gradini japoneze
Pe langa gradinile uscate (Karesansui Gardens) si cele de deal (Tsukiyama), mai sunt si gradinile japoneze de ceai (Chaniwa Gardens) sau chiar gradini care combina toate cele trei tipuri de arhitectura.
Tsukiyama imbina mai toate elemente din natura, in gradinile Karesansui gasim peisaje naturale, dar reprezentate abstract, acestea fiind de cele mai multe ori create pentru meditatie.
Gradinile japoneze Chaniwa, construite special pentru ceremonia de ceai, au o casa de ceai sau o terasa, un loc amenajat, cu felinare de piatra pe margine si tsukubai - bazinul de piatra unde se purifica invitatii inainte de ceremonie.
Gradina japoneza - iarna
In gradinile japoneze, elementele care dau o nota aparte peisajului sunt incarcate de simboluri. De pilda, cam in toate gradinile japoneze care au lac sau rau, se gaseste in mijlocul acestuia o insula - "insula vietii vesnice" sau Nirvana - locul linistit, care uneori mai e exprimat si printr-o piatra in forma de testoasa (simbolurile longevitatii) sau un copac (simbolul unei vieti infloritoare).
ROJI - Aleea gradinii japoneze
Roji - aleea din gradina japoneza
Aleea gradinii japoneze (Roji) este locul pe unde se intra in gradina si semnifica punctul de trecere pentru cel care calca pragul gradinii, detasand omul de problemele lumii din care a venit. Pe alee se gasesc diverse puncte de atractie menite sa-l faca pe vizitator sa le observe, sa se opreasca, acestea reprezentand perioadele meditative ale vietii.
Principii ale gradinilor japoneze
Gradinile Japoneze sunt amenajate in functie de unele principii care provin din filosofia Zen. Acestea au diverse semnificatii:
Asimetrie – Fukinsei
Principiul acesta controleaza echilibrul. Gradinile japoneze au intotdeauna elemente neregulate, precum ar fi stalpii de piatra, construiti in trei dimensiuni (cele trei dimensiuni prin care este organizat spatiul: inaltime, latime si profunzime).
Subtilitate - Yugen
Acest principiu este in stransa legatura cu evitarea lucrurilor clare, facandu-se aluzii la unele detalii ascunse, care sunt apoi descoperite de vizitatori. Aceste "secrete" se pot ascunde in reflectiile din lac, pot fi regasite in jocul umbrelor sau pot fi sugerate de textura pietrelor si a nisipului.
Naturalete - Shizen
In filosofia Zen, naturaletea este reprezentata de negarea naivului si a accidentalului, Schizen referindu-se la arta, la absenta falsului si artificialului. Principiul respectiv tine de naturaletea si spontanul regasite in modul in care gradina este aranjata.
Austeritate, maturitate - Koko
Acest principiu se manifesta prin aspectul ascetic care implica rigiditate si se refera la trecerea timpului. Elementele vizuale folosite sunt cat mai simple.
Transcendenta – Datsuzoku
Acest principiu se refera la transcendenta ideilor conventionale si a celor traditionale, Datsuzoku fiind in stransa legatura cu creativitatea maxima. Elementele utlizate astfel in gradinile japoneze sunt acolo ca sa surprinda.
Liniste – Seijaku
Seijaku este principiul responsabil pentru senzatia de liniste oferita de gradinile japoneze.
Simplitate - Kanso
Acest principiu se refera la eliminarea diferitelor ornamente, caci se considera ca lucrurile simple sunt naturale, adevarate.
sursa roportal
0 comments:
Post a Comment