Friday, April 1, 2011

DACII ŞI ROMANII AU FĂCUT MAI MULTE AUTOSTRĂZI DECÂT BOC

Share/Bookmark

O uluitoare descoperire recentă arată că dacii aveau o reţea de drumuri pavate, între 6 şi 12 metri lărgime într-o sumă de 764 de km, care legau principalele oraşe dacice între ele, dar şi cu fortăreţele montane.


De pildă, în zonă Caraşului există un tronson dacic care a fost scos la lumina de arheologi şi care, deşi are peste 2000 de ani, este în condiţii mult mai bune de circulaţie decât drumul naţional din aceeaşi zonă.
La reţeaua dacica, după 105 dc., s-au adăugat şi drumurile contruite de romani, cel mai important fiind acela care legă Drobeta, în paralel cu Oltul – la 20-25m de acesta, şi care apoi ajungea până în zonă Bran.


O altă legătură importantă era cea dintre Porolissum şi Sarmisegetuza. Calitatea acestor drumuri moştenite mai ales de la daci atesta o tehnologie superioară, la vremea când erau folosiţi caii că mijloc de transport, precum şi căruţele, ori carele de luptă, ele echivalează cu veritabile autostrăzi.


Să mai spunem că un important drum, a cărui fotografie o redăm alăturat se află în zonă Apusenilor, în regiunile aurifere, şi legă zonă de azi a Aradului, cu o legătură spre Baia Mare şi Satu Mare, tot de Sarmisegetuza, fiind, dacă vreţi, un precursor al Autostrăzii Transilvania.


Adăugăm la toate acestea că după cucerirea Dobrogei şi după dezvoltarea cetăţilor la nord de Dunăre, pe tot parcursul acesteia, un drum de o calitate excepţională pentru acele vremuri legă zonă Târgovişte de azi cu zonă Giurgiu şi Olteniţa, care avea o ramificaţie directă spre Adamclisi, că apoi să ajungă la Pontus Euxim, în zonă Mangalia.


Că atare, romanii, alături de dacii parţial cuceriţi au realizat cu mult înainte şi Autostradă Soarelui, numai că aceştia chiar izbutiseră să şi ajungă la Marea Neagră cu ea. Acest drum este menţionat că fiind unul destul de sigur, cu toate că străbătea pădurile dese de la sud de Carpaţi şi era păzit de patrulele romane.


Pe lângă aceste drumuri principale, aşa cum spuneam, veritabile autostrăzi, în lungime totală de 764 km, dacii mai aveau t ot felul de drumuri (publice, militare, vicinale, private), fiind asemuite cu drumurile naţionale, judeţene, sau comunale de astăzi.


De altfel, multe din drumurile naţionale ce străbat azi România au fost construite pe traseele dacice şi romane, care la 254 dc adunau o reţea toatala de aproximativ 12.000 km, numai din cele descoperite până astăzi, e adevărat în întreagă Dacie, al cărei teritoriu era mult mai vast decât cel actual al ţării noastre.


Foarte multe drumuri existau şi la sud de Dunăre, cu legături spre Macedonia şi Grecia. Şi, fireşte, cu Romă, căci, nu-i aşa “toate drumurile duc la Roma”. Drumul din imaginea de mai sus, pe care încap lejer două camioane unul lângă altul arată şi astăzi în condiţii perfecte, mai bun că multe drumuri actuale.


Încă de pe vremea lui Burebista se menţionează şi o reţea de drumuri de apărare, care duceau armatele dacilor (uneori de peste 40.000 de luptători) spre fortifiicatiile montane, fiind menţionată şi o reţea de tuneluri subterane care treceau pe sub munţi şi de unde geţii purtau războaie de hartuire (gherilla) cu invadatorii.


Cu toate că acestea sunt menţionate nu s-a găsit până acum acesta reţea, dar există anumite indicii că a fost astupată de armată de elită a lui Traian, după trădarea unor căpetenii dace care le-au arătat, ceea ce a şi condus la nimicirea trupelor fidele lui Decebal.


Că atare, dacii şi romanii au construit autostrăzi nu numai cât n-a putut face Emil Boc, cu cele câteva zeci de km ale Autostrăzii Transilvania, dar cât toţi conducătorii moderni, începând cu Ceauşescu şi cu Autostradă Bucureşti – Piteşti şi terminând cu eternă Autostradă Soarelui.
Dar iată şi un exemplu din ce spun izvoarele: “Pe timpul împăratului Septimiu Sever (193 – 211) s-a construit Limes Transalutanus.


Era un văl continuu de pământ bătătorit, cu ranforsări de piatră şi lemn, pavat cu piatră cioplită, flancat cu cărămidă arsă, situat la 10-50 km depărtare de Olt, ce pornea de la Dunăre (Flămândă, de azi) şi ajungea până în faţă pasului Bran, având o lungime de 235 km. Vălul era înalt de 3 m şi laţ de 10-12 m”. În legătură cu acest drum se mai specifică şi faptul că era un traseu liber, pentru care nu se percepea nicio taxa de drum (!).

De pe Agenţia.org

Sursa: rdcndacia.blogspot.com

Short URL: http://dacialibera.com/?p=820


0 comments:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites