CALATORIE IN EGIPTUL MAGIC

Friday, May 28, 2010

TOATE PANZELE SUS MAESTRE!

Share/Bookmark


Lucruri mai puţin ştiute despre actor:

- Numele său complet este Constantin Cornel Jean. Cei mai mulţi dintre noi îl ştim drept Jean Constantin, deşi primul e numele său de familie.

- S-a născut la 21 august 1927, dar nu i-a contrazis niciodată pe cei care l-au “întinerit” cu un an, crezând că a venit pe lume în 1928.

- Nu a urmat niciodată cursurile vreunei facultăţi de specialitate, dar a început să joace încă din liceu, a continuat chiar şi în armată şi nu s-a mai oprit de atunci.

- Chiar dacă multă lume îl credea ţigan, actorul se trăgea din mamă grecoaică şi din tată român.

-Avea o barca denumita 'Caliopi' botezata dupa mama sa, cu care iesea in larg la pescuit cu prietenii.








MAMICI SI PITICI






Share/Bookmark

Nici nu deschid bine fun site si zilnic ma lovesc de dulceo-vomitiva expresie 'pitic' folosita pentru copilul tau.


Reclame precum: 'cadouri pentru mamici si pitici', 'vrei ca piticul tau sa invete o limba straina?', 'hainute pentru pitici' etcetcetc.ma umplu de scirba zilnic, facindu-ma ca, chiar daca mi-as fi dorit sa cumpar produsul respectiv, sa-l arunc la cosul de gunoi al uitarii si ignorarii cu siguranta.

What the fuck people, nu va zgirie pe neuroni? Ba chiar si o fosta colega de la revista ma intreaba: 'ce-ti mai fac piticii'???Hello? V-ati timpit cu totii? Vi se pare' dulce' sa va prostiti copiii de mici?

Dar sa vedem ce inseamna pitic conform DICTIONARULUI EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE:


PITÍC^2, -Ă, pitici, -ce, subst., adj. 1. S.m. și f. Individ care aparține unor populații din Africa centrală, cu statura mult inferioară celei mijlocii, pigmeu; persoană a cărei statură este (foarte) mică, datorită unor tulburări endocrine, unor carențe alimentare etc.; p. gener. persoană de statură (foarte) mică. ** (În basme) Personaj fantastic, mic de statură, caracterizat prin vioiciune și istețime. 2. S.m. Fig. Om lipsit de calități, de merite, de valoare; pigmeu.

Deci companiile de publicitate vor sa ne aduca copiii la nivelul de persoane lipsite de calitati si VALOARE. Amicii imi ureaza ca copilul sa nu creasca mare si sa aiba carente alimentare. daca imi imbrac copiii cu hainele X vor ramine sigur mici si draguti....etc

Imbecilul care a lansat prim data expresia asta a pus vreodata mina pe DEX? Ca creier sigur nu are, la fel si mamicile-vai ce dragut spus-care isi timpesc proprii copiii socializindu-i cu expresii de genu'.
YUKS!


Copiii asta sint: copii. Daca vreti sa le spuneti altfel puteti sa ii strigati cu apelativele de ingeras(le ridica vibratia), iubire( se simt iubiti si in siguranta), dragul meu(idem) sau pe nume( le intariti vibratia numelui, si daca e si de sfint il si chemati automat pe acela ca sa-i protejeze).

Pe cind vom vedea/auzi reclame de genu':

'haine de jeans pentru micul vostru Gollum'.......'magazinul PIGMEII FERICITI-numai pentru pitici trendy'.......'azi pitic, miine orc, doar cu cerealele Nezle'

Aveti grija mamelor sa nu ramineti vesnic la nivelul de 'mamici'-chestia aia dulce de ti se strepezesc dintii, care isi modifica genetic copilul cu implanturi massmedia, pina il aduce la nivelul de orc/pigmeu fashionable cu creier de little miss sunshine.
S-aveti o zi buna!

EFECTUL PATLAGINEI ASUPRA MAIMUTELOR



Share/Bookmark

Am scris mai usurel, pentru ca de fo 2 saptamini ma chinui cu o chestie pe care nu stiu unde s-o incadrez: gripa? viroza? bronsita? laringita? gripa porceasca?-joking Dupa ce m-a asezat nedelicat in pat, mi-a atacat corzile vocale-spre deliciul copiilor la care nu am mai putut urla. Apoi m-a luat cu sabiciune, vazut stele verzi and so on and so forth. Bineinteles ca am luat Biseptrim-singura chestie pe care o suport, in lipsa argintului coloidal. Ieri dupa niste accese nebune de tuse m-am dus la farmacie sa-mi iau siropel de patlagina, care tre sa recunosc m-a calmat. Dar iata ce continea asa zisul bio produs: benzoat de sodiu. Curioasa din fire l-am gugalizat si iata ce am descoperit:

'E211 - Benzoat de sodiu

Acidul benzoic şi benzoaţii sunt utilizaţi în calitate de conservanţi împotriva drojdiilor şi bacteriilor în produsele acide.

Nu sunt foarte eficienţi împotriva mucegaiurilor şi ineficienţi în produse cu pH mai mare de 5 (uşor acide sau neutre).

Concentraţiile mai mari generează un gust acru, ceea ce îi limitează utilizarea. Benzoaţii sunt adesea preferaţi, datorită unei solubilităţi mai bune.

Studiile realizate de experti britanici au au ajuns la concluzia ca aditivul alimentar E 211, cunoscut sub denumirea de benzoat de sodiu, poate provoca distrugeri semnificative in ADN-ul uman.

Peter Piper, expert in gerontologie la Universitatea din Sheffield, a urmarit impactul produs benzoatului de sodiu (E211) asupra celulelor vii si a descoperit că acest aditiv afectează mitocondriile, organite care furnizează energia la nivelul celulelor.

Un alt studiu realizat de Food Standard Agency, organizatia ce autorizeaza intrarea pe piata a produselor alimentare in Marea Britanie, a relevat faptul că mai multi coloranti alimentari si conservanti utilizati pe scară largă in industria alimentară pot provoca tulburări de comportament la copii, precum hiperactivitatea, lipsa de concentrare, stări de furie si alergii.

Un purtător de cuvănt al Food Standard Agency, a declarat: "Toti aditivii trebuie să fie aprobati de Comisia Europeană. Benzoatul de sodiu si acidul benzoic sunt aditivi aprobati pentru consum. Aditivii alimentari sunt autorizati numai după un proces de evaluare lung si efectuat cu grijă".

Conservantul testat a fost benzoatul de sodiu (E211), care se găseste in multe dulciuri, băuturi si in alimentele procesate.

Acesti aditivi, fără nici un fel de valoare nutritională, sunt aprobati de Uniunea Europeană, in conditiile in care unii dintre acesti coloranti sunt interzisi in Statele Unite si in tări scandinave.

E211, Benzoat de sodiu este folosit ca Conservant

Origine E211

Acidul benzoic, benzoaţii şi esterii acidului benzoic se găsesc în marea majoritate a fructelor, în special boabe. Răchiţelele sunt o sursă bogată de acid benzoic.

Pe lângă fructe, benzoaţii se găsesc în ciuperci, scorţişoară, cuişoare şi câteva produse lactate (ca rezultat al fermentaţiei bacteriene).

Pentru scopuri comerciale, se obţine din toluen.

Doza maximă zilnică...

Doza maximă zilnică pentru E211 (Benzoat de sodiu) este de 5 mg/kg.

Efecte secundare

Efectele adverse ale E-urilor sunt potentate de cantitatea si regularitatea cu care obisnuim sa consumam produsele alimentare in care sunt introduse.

Printre pericolele care pandesc organismul in urma consumarii e-urilor "periculoase" se numara: tumorile si cancerul.

Face parte din categoria "E-uri periculoase".'


Mi-a placut mult ca incercind sa-mi calmez tusea, ma pot transforma in.....porc mistret maybe?

Vreau sa subliniez cu siropelul cu pricina NU era sublimul sirop de patlagina cu propolis pe care-l terminasem acasa de la FARES in care am toata increderea, ci de la BIOFARM(hu da fac iz BIOFARM eniuei?)


Wednesday, May 26, 2010

HUGE 'Alien' structure on Earth/Moon!



Share/Bookmark

A New Physics Kept Secret from the World



Share/Bookmark

JEAN CONSTANTIN ULTIMUL FILM-POKER

Share/Bookmark

DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA! MIE MI-A INCINTAT COPILARIA CU 'TOATE PINZELE SUS'

Poker (2010)


null
Titel, Horia, Claudiu si Marcel sunt patru prieteni care joaca poker in mod regulat inca din liceu. Multi ani mai tarziu, Claudiu, senator proaspat divortat, isi asteapta prietenii in Snagov impreuna cu Monica, tanara lui amanta.

Discutia se incinge, se trece la santaje si la amenintari, iar Horia incearca sa-si impace prietenii.Spre final cei trei afla cu stupoare ca Marcel nu lipseste intamplator, iar frumoasa Monica e mai mult decat o biata amanta de senator.


FILMUL AICI-LINK BUN, IN ROMANA

ONG BAK-LUPTATORUL MUAY THAI

Share/Bookmark


Titlu Original: Luptatorul Muay Thai
Anu: 2003
Duratia: 105 min.
Descriere: Intr-o zi o statueta sacra numita Ong Bak este furata dintr-un oras mic si pasnic de catre un om de afaceri fara scrupule care doreste sa o vanda pentru a obtine profituri exorbitante.

Tanarul Boonting este desemnat sa gaseasca hotul si sa il aduca in Bangkok de buna voie pentru a recupera comoara religioasa.

Pe parcursul drumului, Boonting isi foloseste talentul atletic exceptional si indemanarea in luptele traditionale tailandeze Muay pentru a-si infrunta adversarii.

Optiunea in Romana

Partea a 2-A

Link-uri Sponsorizate

SINT NEBUNA and proud of it

Share/Bookmark

OK, I MUST CONFESS. Stateam si faceam socoteala cam ce filme am vazut io in ultimii ani. Si am vazut like hundreds. 80% filme de arte martiale chinezesti-WUXIA- japoneze , coreene sau thai. Restul 10% un mix de filme spirituale documentare. Si 10% filme cu pitzi, ca sa rid cu fiimea.
Concluzia? Ce doamna bine se uita tot timpul la filme cu arte martiale? Cu batalii gen FOUR FEATHERS? Un gind ingrijorator imi incolteste in minte..dar daca sint baiat?
Ultima mea descoperire de filme super: VEER

P.S.-did I mention ca in TOATE filmele chinezesti toata lumea moare la sfirsit?. But then again, sarim dintr-un corp intr-altul cu multa usurinta si moartea prin lupta este moartea pentru care ma rog......cimpul de lupta poate avea multe semnificatii, btw. Am observat ca toate popoarele care cred in reincarnare au luptatori eroici-druzii, evreii, asiaticii.

P.S.2-doamne e sublim filmul asta..ador filmele despre eroism, acea trasatura de caracter atit de inradacinata in ADNul poporului roman incit vor astia s-o scoata cu cretinizarea prin massmedia si falsificarea istoriei.
GANDHI? THE LAST SAMURAI? DACII? ONG BAK? HERO?

ORIGINEA SARBATORILOR ROMANESTI

Share/Bookmark



sugerata de mihaela

USOR SECTANT ESTE INTERESANT TOTUSI PENTRU DOCUMENTATIA BUNA LEGATA DE ZEII VECHII DACII...DE VAZUT

SPIRALA OZN IN VESTUL CANADEI


Share/Bookmark




Basarabii – o existenţă milenară în istoria românilor

Share/Bookmark


Istoria consemnează prezenţa acestei familii în puţine documente, dinainte de Evul Mediu. Existenţa ei e legată, prin ascendenţă, de unul din miturile fundamentale ale istoriei universale şi anume de cel al lui Pelasgus, Munteanul născut din Pământ Negru.

- Pământ Negru de pe vârful munţilor Carpaţi, aşa cum dovedesc Nicolae Densuşianu şi Vasile Lovinescu. -


Pausania spune că „după cum povestesc arcadii, cei mai vechi locuitori ai Eladei, consideră pe Pelasgos cel dintâi om născut pe pământ“. Era din neamul Titanilor şi acest lucru s-a păstrat în memoria colectivă a daco-românilor — pelasgi. Este considerat şi de N. Densusianu (Dacia Preistoricã) „patres progenitores“ adică primul strămoş, de acelaşi sânge. Pelasgus este la originea neamului titanilor.

Cuvântul „titan(o)s“ — are în rădăcină pe acela de „tată“ — titanii devenind „tătâni“, asimilaţi, mai târziu cu „tăta(â)ri“, prin fenomenul fonetic numit rotacism. Acest termen îl întâlnim şi în „Codicele Voroneţean“ şi în „Dumer(n)eca 7 a Sfinţilor tătari“, adică a Sfinţilor Părinţi şi n-are nici o legătură cu populaţia de origine asiatică.


Pelasgos era numit şi Uranus, adică Cerescul, Divinul, Alesul. Nu întâmplător se spune despre el că vine din pământ negru; el însuşi primind denumirea de Cel Negru. „Dacii, ca popor hiperboreean coboară din acest Pelasgos, omul primordial, născut din Pământul Negru“ (V. Lovinescu-Dacia Hiperboreeană Ed. Rosmarin). Marea lor e Neagră, Valahii au fost numiþi Valahii Negri, iar ţara lor Valahia Neagrã, Kara Ulaghi, Kara-Iflak, de turci, Kara-Ulak de sârbi şi de bulgari. Şi astăzi există în sudul Dunării români care-şi spun Valahii Negri. Prometeu e numit în miturile româneşti Nereu(Negru). Acest cuvânt s-a păstrat în hidronimul Nera, dar şi într-un toponim cu aceeaşi structură fonică răstrăveche, Nereu, sat din apusul ţării.

Să vedem care este legătura între Basarabi şi titulatura miticului Pelasgus. Basarabii sunt reprezentanţii aleşi, de sânge albastru (negru), ai lui Saturn, (zeul, fiul lui Pelasgus) acelaşi cu Ianus, Cel cu doua Feţe, cu Zalmocsis — Stăpânul Vieţii şi al Morţii şi mai târziu cu Dumnezeu.Ei îşi au rădăcinile în ţara Neagră cu munţi maiestuoşi pe care o identificăm cu Dacia, Pelasgia hiperboreană, primordială, cu centru de iradiere în Carpaţi.

Toţi Basarabii-daci, voievozii daco-romani, erau, ca şi în perioada de primordialitate, reprezentanţii castei sacre, sacerdotale — regale, a iniţiaţilor. Această conştiinţă a aleşilor, a iniţiaţilor, au păstrat-o vievozii români până în sec. al XIX-lea.


Lexemul basarab este alcătuit din — ba(n) şi sarab. Având în vedere că aceştia erau iniţiaţi în tainele cerului şi ale pământului, conducători de neamuri nobile, admitem că ban (aşa cum pe bună dreptate afirmă Vasile Lovinescu, cel mai marte mitolog al nostru, făcând parte din casta iniţiaţilor, expert în ştiinţa heraldicii mondiale, care presupune cunoştinţe vaste de istorie, mitologie, esoterism şi nu numai, care a studiat şi cunoscut bine miturile, ca şi limba sanscrită, având ca mentor pe un alt mare iniţiat, Rene Guenon) este „cel bogat“.


Unii cercetători, pornind de la o inscripţie ce se referă la Mihai Viteazul, sau o altă inscripţie pe o monedă bătută de voievodul Brâncoveanu la 1713-Constantinus Bassaraba de Brankowan, consideră imposibilă etimologia cuvântului Bassarab, scris cu dublu „s“, provenită din lexemele amintite mai sus, acceptând structura sanscrită bha-şi saraba, traducând pe bha drept a apărea, deci a trece drept Saraba.


Considerăm că acest cuvânt s-a format pe plan local, cel de-al doilea „s“; din lexemul Bassarabă (care apare numai accidental), este o rezultantă a fenomenului de întărire fonetică, prin atracţie a consoanei “n“ din lexemul ban spre consoana „s“, evitându- se sonorizarea lui „s“, intervocalic, ca în latină, ceea ce ar fi schimbat sensul.

Saraba(ă) înseamnă cel negru, din neamul negru, adică a celor aleşi, nobili.
Eliminând fonemul n, din Ban+ Sarab(a), acesta devenine Basarab(a)(ă).

Cuvântul sarab dă, prin afereză, termenul arab, care în limbaj popular înseamnă negru.

- În Peninsula Arabia este destul de frecvent cuvântul Sarab, ori Saraba de cele mai multe ori ca şi toponim. Nicolae Densuşianu demonstra că Arabii se trag din pelasgi; din altă denumire a pelasgilor, cea de arimi, provine o denumire mai veche a arabilor acea de aromei sau aramei. -

Basmul lui Ion Creangã „(H)arap Alb“ are sigur filon popular şi nu e o întâmplare că eroul principal este de stirpe regească. Nu se pune nici o clipă în discuţie, după cum se vede, rasa neagră din Africa.

Homer (Odis., IV-84) aminteşte de arimii de la Dunăre, sub numele de erembi-arambi-care sunt, desigur, (s)arabii, cei negri, despre care am vorbit. Iniţial , negru, aşa cum s-a văzut, însemnă o funcţiune ce reprezenta pe Marele Creator — cum afirmă Vasile Lovinescu (Dacia Hiperboreană. Ed. Rosmarin).

Timpul a reţinut semnificaţia primordială, dar a adăugat şi noi sensuri noţiunii de negru, reprezentând culoarea neagră, ca un element din simbolistică, ţinând de cei nobili. Mult mai târziu culoarea pare a se fi desacralizat, spunem pare pentru că memoria colectivă a păstrat în mituri nealterate dar încifrate, semnificaţiile primordiale, fiind percepute ca elemente caracterizatoare, de identificare. Stemele Principatelor păstrează simboluri ale căror culoare e negrul. Valahia are în stemă trei capete de negri, iar Moldova cuprinde, în stema ei , două chei încrucişate, având fiecare două capete de negri.

Toţi întemeietorii de ţară şi urmaşii lor imediaţi, sau mai îndepărtaţi, purtau numele de Negru Voievod sau de Basarab(ă) Voievod. De altfel antichitatea avea conştiinţa nobleţei şi superiorităţii lor. Nu întâmplător Ptolemeu numeşte râul Jiu — Arabon Patamos iar Măcinului îi spuneau anticii Arubium.

În această regiune era căutată şi lâna de aur, iar locuitorii o mai numeau Arabia de Sus, sau Pontica Basarabia, şi însuşi Prometeu, pelasg de neam, titan, este înlănţuit în munţii Caucas, din Dobrogea de azi, în Măcin (Arubium) şi unde băştinaşii participă, în sens larg, la suferinţele lui Prometeu, în acest ţinut pe care şi Euripide şi Ammian, ca şi Marcellin îl găsesc „inospitalier“. (Elie Dolcu — Românii, o spiritualitate străveche).

- Nicolae Densuşianu atribuie numele de Caucas Munţilor Carpaţi, în special celor Meridionali, iar despre Prometeu crede pe bună dreptate că a fost legat pe catena Munţilor Bucegi pe “Columna Ceriului”, columnă reprezentată de Brâncuşi prin “Coloana Infinitului”. Această columnă mai este numită şi Osia Lumii (Centrul Spiritual al planetei) ce face legătura între Cer (Uranus, Dumnezeu) şi Pământ (Gaeea, Fecioara Maria) sau “Ţâţânile Lumii”, de către ţăranul român, şi se află pe Vârful Omul. -


Unii consideră numele Negru provenit de la legendarul Negru Vodă, „probabil un boier mai puternic; era sistem deschis de la un anumit rang boieresc în sus, şi tocmai de aceea istoricii i-au spus neamul lui Basarab, după întemeietorul Basarab“. (N.N. Tomoniu). Alţi istorici vorbesc de un Negru Vodă ăl bătrân de la descălecatul din 1215, sau chiar îl identifică cu Seneslau, cu Litovoi, ba cu Tehomir ori cu un Negru Vodă de la Câmpulung, dar nedescălecat. Sunt şi voci care spun că legendarul Negru Vodă nu există iar Neagu Djuvara vine cu teoria cumanistă a întemeierii statelor româneşti, adică fondate de nomazi. Chiar dacă istoricul Djuvara citează numeroase surse, acestea sunt privite distorsionat, pentru că, după afirmaţiile sale, n-a respectat nişte principii de bază în cercetarea fenomenului istoric de oriunde ar fi, şi anume: — anulează principiul continuităţii evenimentelor istorice — ignoră, în mod deliberat, aşa cum am arătat, rolul şi importanţa majorităţii populaţiei valahe în aceste evenimente. Dacă la acestea mai adăugăm că acelaşi autor admite, cu rea credinţă, având conştiinţa redeschiderii cutiei Pandorii, ideea unei Transilvanii găsită golită de populaţia majoritară valahă, la venirea ungurilor, (teză perimată şi anulată de documente viabile, de mii de ani, sau mai recente) ca şi apelarea la unii „specialişti“ unguri pentru „traducerea“ unor documente, atunci ar trebui chiar să încheiem demersul nostru.

Numeroase sunt diversiunile; de la crearea unei episcopii, care se dovedeşte — cum recunoaşte chiar autorul — eretică, neavând a face cu băştinaşii, si care durează foarte puţin (căci nomazii nu pot susţine o organizaţie statală) până la fabricarea de etimologii fantasmagorice —cumane, ale unor onomastici sau ale unor toponime, la rebotezarea românilor, deveniþi cumanii negri, înrudiţi — se vede treaba îndeaproape — cu ucrainenii-cumanii albi.Ori, după cum am demonstrat mai sus lexemul negru, este sinonim cu sarab(ă), iniţiaţii, sacerdoţi sau regi, cu sânge nobil, negru, de unde s-a transmis pentru toată nobilimea din lume formula „cei cu sânge albastru“; de altfel, nu vedem cum cuvântul Basarab, care denumeşte o funcţiune şi nu un nume propriu, din timpuri milenare, ar putea să se tragă dintr-un termen cuman.


După retragerea romană şi venirea barbarilor, dacii, în frunte cu nobilii şi cu iniţiaţii sacerdoţi, s-au adăpostit în munţii de nepătruns şi sălbatici ai Carpaţilor, dar şi prin locuri ferite de ochiul barbar, cum erau luncile mlăştinoase sau limbile de pământ ocrotite de fluviu. Viaţa capătă alt curs. Locuitorii Daciei aparţin unor organizări economice sociale şi religioase gentilice. Dispare viaţa citadină, chiar şi o ocupaţie de bază, agricultura, se face sporadic, pe spaţii mult mai restrânse.

Putem, astfel, să ne închipuim pe dacii cei mari şi negri, trăind într-un timp mitic, arhaic – atârnaţi de munţi – şi încremeniţi, revenind la îndeletnicirea primară — oieritul.
Tradiţiile străvechi daco-pelasge s-au manifestat în continuare însă.

Înconjuraţi de păduri necuprinse de ochiul omenesc şi neatinse de mâna omenească, locuitorii Daciei au ieşit din istoria cursivă — au rămas într-o Dacie Felix, originară, eternă. După ce s-au retras populaţiile barbare, dacii au reluat firul existenþei fără sincope. Astfel, când în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea principatele Moldovei, Valahiei şi Transilvaniei devin o realitate istorică, tradiţiile şi normele legislative se transmit neatinse, ca pe timpul lui Ler Împãrat — spune Vasile Lovinescu (Dacia Hiperboreană).

În momentul când vremurile permit, conducătorii valahi construiesc organizări stabile statale cunoscute din timpuri imemoriale, mitice, în care rolul principal îl au Basarabii, sarabii cu tiară adică nobilii, regii supranumiţi negri. Sunt amintiţi în acest fel, în documentele istorice, mai mulţi voievozi, începând cu legendarul Negru Vodă întemeietorul Valahiei. Şi astăzi locuitorii ce trăiesc în apropiere de Câmpulung, atribuie schitul Cetăţuia, legendarului Negru Vodă — bisericuţa din stâncă fiind de fapt mult mai veche, considerată de unii cercetători fără vârstă. Sigur este că Basarabii au găsit aici un punct strategic şi chiar o fortăreaţă, un posibil loc de refugiu, în care puteau să se adăpostească împreunã cu familiile.


Sarabii cu tiară, adică regii şi marii preoţi se recrutau în antichitate din rândurile nobilimii dace, purtând numele de tarabostes.

Vom încerca să convingem că Dacia n-a fost niciodată părăsită de masa covârşitoare a populaţiei şi că nu există pete albe în istoria noastră, aşa cum au susţinut şi încă mai susţin unii istorici, nu de puţine ori tendenţios.

Istoria nu admite segmentarea ei. Ea este continuă, dar nu liniară , parcursul ei admiţând şi desfăşurarea în zigzag şi în spiralã. Numai ignoranţa admite aceste pete albe. Dacă documentele aşa-zis „scrise“ nu vorbesc, fie că ele nu există, fie că nu s-au găsit încă, în schimb există altfel de documente certe, dar scrise în alt mod, consemnând evoluţia istorică.

- Unele documente, de fapt destul de multe, au fost distruse, şi sunt prea multe pentru a fi considerate drept coincidenţe. -


Un document important este limba dar ei i se adaugă elementele construcţiilor
existente până astăzi, care trimit la semne arhetipale, ce se găsesc nu numai pe case şi pe porţi, dar şi pe ii şi pe fote, ori pe ceramică şi pe covoare.
Nu în ultimul rând amintim mitologia, cu miezul ascuns între straturile poveştii, ca document de excepţie, în fenomenul cunoaşterii. Rămâne numai să putem intra în interiorul simbolului şi să-l putem decodifica.


Aşadar, noi considerăm basarabii (negri-nobilii, cei cu sânge albastru) una din verigile din lanţul aşa-zisei discontinuităţi a vieţii dacilor, timp de o mie de ani. Aşa cum am mai spus, regii ca şi Marele Preot, în general iniţiaţii, se recrutau din rândul celor numiţi tarabostes, nobili daci. Considerăm că aceşti tarabostes sunt Basarabii, întemeietorii ţărilor româneşti, de mai târziu. Să nu uităm că ei sunt aleşii, deci de sânge albastru, ca şi în antichitate, şi în primordialitate, reprezentanţii castei sacre.


Anticii, ca şi unii cronicarii bizantini, amintesc de Basarabi, ca familii vechi, nobile din casta iniţiaţilor. Isidor din Sicilia spune că „pe la anul 149 î.e.n., peste ţinuturile din Nord, peste Balcani domnea regale Barsaban“. Iordanes (sec. al VI-lea) aminteşte de familia Zarabilor cu o tulpină veche, glorioasă, avută şi puternică din care se alegeau după o ordine stabilită, regii şi marii sacerdoţi ai dacilor. Geograful de la Ravena numeşte poporul aflat în nordul Scytiei Mari — bassarini. Şi Demetrios, istoric bizantin, la 1444, numeşte pe Dan Vodă, fiul lui Saraba când Basarabii deveniseră întemeietorii ţării Româneşti.“ (apud N.N. Tomoniu).

Vechimea şi continuitatea folosirii termenului a dus la evoluţii spectaculoase,
uluitoare. Lexemul tarabostes a dezvoltat forme care incită la meditaţie şi reconsiderare a unor atitudini şi păreri. Evoluţia fonetică a tremenului este diferită.
Cuvântul tarabostes admite forma pelasgă de singular cu terminaţia atestată — vezi Decebalus — în — us rezultă forma tarabostus.
Având în vedere o pronunţie în grai local, se ajunge la forma barabustus. Terminaţiile cuvintelor, în procesul de evoluţie firească a limbilor, cad şi ajungem la lexemul barabustu. Legea comodităţii în vorbire impune forma barabusu; prin anagramare devine basuruba, şi prin atracţia lui u de a, se ajunge la cuvântul Basaraba. Deci urmărim fluent evoluţia fonetică (tarabostes – tarabustus – barabusu – busuraba – basaraba(ă)). Această evoluţie vorbeşte de la sine şi ne face să înţelegem că retragerea în munţi nu a însemnat şi uitarea. Tot tarasbostes-basarabii conduceau în noile condiţii obştea. Aceasta îi recunoaşte în postura de conducători căci ei şi-au păstrat poziţiile economice, politice şi religioase, datorită prestigiului şi a averii lor.
Dar să mergem mai departe. Acelaşi cuvânt b(t)arabostus stă la originea termeului saraba care are următoarea evoluţie, după aceleaşi legi fonetice prezentate mai sus: tarabostus — sarabosus — sarabus — sarab(a)(ă). Aşa cum am arătat, există o evoluţie paralelă; din basaraba prin descompunere se ajunge la ba(n) şi saraba; ban(ul) fiind conducatorul unei regiuni, cel mai bogat, şi saraba „ales, iniţiat, cu funcţie de reprezentant al divinului, în zilele noastre se păstreazã acest sens în sintagma Unsul
lui Dumnezeu“.

Dintre sarabii cu tiară-sarabos tereos se consacrau regii şi sacerdoţii de rangul cel mai înalt. Cu timpul, cuvântul tarabo(u)stus a căpătat noi accepţiuni, prin lărgire de sens. Termenul e format din tara şi bostus-bosus- bos(u). Cuvântul t(i)ara
poate fi întâlnit şi cu forma greacă tereos — deci coroană şi, prin extensie, desemnând domeniul peste care domneşte bos-ul, însemnând, în sensul cel mai strict „cel cu putere mare“. De altfel cuvântul bos a dezvoltat şi forma bos-bovis, care duce cu gândul tot la „forţă“, „putere“, dar şi la animalul considerat sacru la unele popoare antice. La acestea se întâlnesc mituri legate de prezenţa simbolurilor taurine; vezi coarnele lui Moise, şi mai aproape de zilele noastre, vaca, faptura considerată sacră la indieni (în acest context nu ne miră faptul, având în vedere relaţia pelasgi — hinduşi).

Tot cuvântul t(i)ara, ca parte componentă a termenului t(i)arabosus „conducătorii cu coroană“, a dezvoltat un alt lexem de la forma pelasgã tiaranus, care dă, prin căderea terminaţiei finale „s“, forma tiaranu şi se ajunge la tiranu-tiran „cel cu drept
de viaţă şi de moarte asupra supuşilor“. E, dupã cum se vede, un atribut al regilor. Acelaşi cuvânt tara, component al lexemului tarabost(u)es stă la originea termenului ţară, adică „spaţiul, pământul“ peste care domneşte bos(t)us „conducătorul“, şi
apoi, prin derivare, de la ţară se ajunge la ţăran.

Unii cercetători pleacă de la cuvinte sanscrite pentru a explica sensul ca şi etimonul unor cuvinte. Considerăm că atâta vreme cât admitem apropierea de limba sanscrită, ca derivată a limbii originare pelasge, şi câtă vreme unele cuvinte precum acesta, care se găsesc şi în latinã, ce are fond comun cu daca, atunci avem în vedere cea mai apropiată soluţie şi anume existenţa în limba mamă a acestor lexeme, adică în limba pelasgă.

Puterea de influenţă şi vechimea extraordinară a cuvântului taraboste(u)s se vede şi prin aceea că este şi etimonul pentru termenul Burebista. Urmează să demonstrăm. Tarabostus (forma pelasgă cu terminaţia us) admite — cum am arătat — termenul,
în graiul vorbit firesc, de barabus(t)u şi de aici formele:
burubustus — burubistus — Burebistus; aceasta e forma originară pelasgă; Burebistas este numele regelui în limba greacă.


De altfel, istoricii antici îl numesc pe marele conducător dac, cu fonetisme uşor schimbate, datorată fenomenului numit „alunecarea de sunete“, când Burebistas, când Buerebistas sau Boerebistas (Strabon-Gegr.), întărind ideea că lanţul continuităţii existenţei dacilor — pelasgi — hiperboreeni a fost neîntrerupt pe aceste meleaguri,putem merge mai departe şi să justificăm afirmaţia că dacoromanii au păstrat în limba lor fapte, nume, tradiţii esenţiale neschimbate, doar evoluţia limbii a impus, aparent, alte denumiri, aşa cum am arătat.


Şi iatã, din nou un exemplu; Burebistas-Buerebistas are în radical cuvântul buer — boier, clasa din care s-a ridicat marele rege. Prolificul termen tarabost(u)es a format o familie de cuvinte, ce exprimã o realitate istorică uluitoare, prin adevărul şi concreteţea sa, dar care dovedeşte şi străvechimea lui, dar şi continuitatea milenară, atât a poporului daco-valah cât şi a limbii lui, văzută în evoluţia firească în timp. De la tarabostus s-au format cuvintele: 1. sarabii, 2. sarabii cu tiară, 3. Basaraba(ă), cum apare în cronicile şi în hrisoavele vechi (mai târziu acest fonem(a) (ă) nu e menţinut cu consecvenţa la toţi cei ce poartă acest nume); 4. Burebista, 5. boier, 6. ţară, 7. ţăran (prin derivare). Avem în vedere că încă anticii — vezi Iordanes — consideră ca şi N. Densusianu şi Haşdeu, că lexemul basaraba reprezintă o funcţiune, exprimând relaţia voievodului, nu ca persoană cu atribuþii terestre, de conducător al unui grup uman, ci de reprezentat al Divinităţii Supreme, având roluri de menţinere în sfera defensivă şi mistică a celor conduşi pe un drum pe care numai el, ca iniţiat în tainele cerului le cunoaşte. La începuturi, în vremurile miticilor hiperboreeni, dar şi ale dacilor, toţi regii erau şi mari preoţi (se crede că şi Decebal a putut fi şi mare pontif, aşa cum înaintea lui a fost Deceneu) — unele popoare, cum sunt egiptenii antici, considerau pe faraon (pe regele lor) chiar zeu, nu numai reprezentantul ales al divinităţii lor supreme, zeul Ra.

Să încheiem rotund demonstraţia care a răspuns la întrebarea: Cine sunt Basarabii? Tarabostes sunt nobilii daci din care se trag sarabii cu tiară, sau tiranii, care au dat un nume de rege vestit în antichitate, Burebista şi pe aleşii Regelui Lumii, din neamul cel mai vechi şi nobil al Basarabilor, al Negrilor, al (S(a)rabilor — cum spune Vasile Lovinescu (ibidem), întemeietori ai ţărilor româneşti, susţinuţi de boieri, conducând o ţară, sprijiniţi de ţărani. Dacii nobili, tarabostes, ne fac să ne gândim la continuitatea în timp, a existenţei noastre începând de la miticul Pelasgus cel Mare, de la rădăcinile lumii, a căror existenţă o simţim până astăzi căci ei se aflã şi în toponime; în Basarabii
Dobrogei sau în Basarabi, în sudul Dunãrii. Îl mai aflăm în numele unui ţinut şi anume
al Basarabiei, în hidronime în oronime nenumărate ca şi în antroponime, care conţin lexemul negru identificat cu basarab.


Demersul nostru ar putea continua amintind de numeroşii voievozi cu titlul de Negru Vodă, sau Basarab Vodă; unii păstrează chiar până târziu, în titulatura voievodală , chiar forma cea mai veche, trimiţând la cuvântul originar pelasg, care consemnează lexemul
având în structură fonemul „a“ (ă) cum vom găsi pe o inscripţie referitoare la Mihai Voevod Bassaraba. Unii istorici mai vechi sau mai noi vorbesc de prezenţa Basarabilor, târziu, în evul mediu, legând acest antroponim de migratori, susţinând originea cumană
a lexemului dupã cum am vorbit mai sus.

Acest lucru se întâmplă întotdeauna când faptele istorice nu se văd într-o continuitate, anulând baza realităţilor şi anume evidenţa prezentă în istoria pelasgilor daci care n-au dispărut , cum susţin, în mod neconvingător, unii cercetători, ci au existat permanent, într-un timp paralel cu al migratorilor; dovada cea mai bună este faptul că, deşi se susţine uneori cã Basarab I este fiul unui cuman, regele maghiar îl numeşte Basarab Valahul şi deşi spun unii istorici că au descălecat boieri, mai mulţi cumani, în frunte cu Basarab, totuşi ei au întemeiat Ţara Românească, sau Valahia. Ne întrebăm atunci cine erau majoritarii, cine stăpâneau pământurile, care, şi mai ales, de ce neam erau boierii, cei mai apropiaţi de domn, ce-l însoţeau, de vreme ce nu s-a întemeiat Cumania, sau ţara
Cumană? Fireşte că răspunsul este foarte clar.

Dacii, valahi-pelasgi, în toată perioada de migraţii se intersectau cu străinii. Atunci când le era în pericol fiinţa neamului, ieşeau din rosturile lor, se aliau cu unii sau cu alţii, după cum le dictau interesele; altfel trăiau în timpul lor etern, mitic, conservându-şi valorile spirituale, într-o organizare socială şi mai ales, religioasă, închisă străinilor.


Dacă acesta n-ar fi un adevăr, atunci cum se poate explica păstrarea nealterată până în zilele noastre a miturilor străvechi, a obiceiurilor, a tradiţiilor, a costumele cu motive ancestrale, purtătoare de mesaje criptice, unele sacre, pre-creştine, creaţiile folclorice de excepţie care surprind, la o analiză atentă şi competentă, chiar urme evidente, legate de misterele zalmocsiene ale sacrificiului ritualic, precum „Mioriţa“, „Meşterul Manoli“, „Iovan Iorgovan“ (pe care vechii pelasgi îl identificau cu miticul Hercules, pelasg şi el, după spusele anticilor) ca să nu mai vorbim de basmele cu structuri ce cuprind încifrări
iniţiatice ori de colindele cu refrene neînţelese până azi sau de acea ştiinţă a construirii caselor, cu arhitectură străveche întâlnită peste tot în ţară ridicate de aceşti „analfabeţi“ care-şi aşezau aşa fel gospodăria încât acestea respectau numărul de aur. Zâmnicurile
lor, de pildă, erau făcute dupã o formulă anume care asigura o temperatură de exact 4 grade, în orice anotimp; sunt şi azi asemenea anexe în unele sate din Munţii Apuseni.


Istoria are mijloacele ei de a consemna toate. Rămâne numai s-o ascultăm şi cu inima căci în ea stă lumina minţii iscoditoare, ce vibrează la sonurile profunde, mai aspre sau mai melodioase, ale timpului.

Numai vibrând, cu adevărat, în căutarea rădăcinilor noastre, vom putea descoperi adevăruri ce par atât de ascunse numai pentru că sunt prea aproape de noi, greu de deslulşit pentru că privirea de sus pretinde anularea subiectivului şi urmarea greu de realizat, a faptelor, anulând în primul rând prejudecăţile ce ţin de inerţia păguboasă, care deformează, schimonosind realitatea.

“Basarabi, Legi Belagine, Kogaion” de Maria Ciornei


Angelika Vee - Guale



Share/Bookmark

RIHANNA-ROCKSTAR101

Share/Bookmark



Captura  YoutubeIată noul videoclip semnat Rihanna, „Rockstar 101"! Melodia face parte de pe albumul „Rated R", iar clipul a fost regizat de Anthony Mandler. Piesa este un featuring cu Slash.

În curând, Rihanna va lansa şi videoclipul "Te Amo". Potrivit presei internaţionale materialul discografic a fost filmat în incinta unui castel din secolul al XVI-lea, situat într-o suburbie a Parisului.

Citeşte şi: Video | Teaser "Rockstar 101" - Rihanna


Tuesday, May 25, 2010

How To Convert A Document To PDF



Share/Bookmark

Aspecte privind amoralitatea Codex-ului Alimentarius (prima parte)

Share/Bookmark


de Ingrid Vornicu

„Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău,
ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină.”

Albert Einstein


1. Codex Alimentarius ≠ DREPTURILE OMULUI

Partea I


Când administratorii acestui site au avut deosebita amabilitate de a-mi oferi posibilitatea de a publica, aici, articole despre Codex Alimentarius, m-am simţit onorată şi m-am bucurat foarte mult, deoarece ştiu că acest site este unul dintre cele mai bine informate şi citite site-uri de pe Internet şi le mulţumesc încă odată pentru şansa de a informa cât mai mulţi oameni despre grozăviile care ni se pregătesc şi de a răspunde la anumite întrebări care mi s-au pus de-a lungul timpului.

De când am iniţiat petiţia împotriva Codexului (http://www.petitieonline.ro/petitie-p61682048.html), am tot fost întrebată ce formare profesională am, ce interes am şi pe cine reprezint, de ce mă deranjează pe mine Codexul, şi încă atât de tare încât să încep o campanie împotriva lui, de ce cred că acest Codex este periculos şi „nociv pentru sănătate”, ce şanse cred că are o asemenea petiţie şi, mai ales, ce dovezi textuale am în ceea ce priveşte intenţiile Codexului, aşa cum sunt ele atacate de criticii săi, printre care am onoarea să mă număr.

Răspunsurile sunt relativ simple:

1. Formarea mea profesională nu este importantă, pentru că nu trebuie să fii om de ştiinţă şi să fi trecut pe la cinci facultăţi ca să poţi recunoaşte crimele împotriva umanităţii! Nu ne trebuie decât un pic de bun simţ şi un pic de vigilenţă!

2. Reprezint interesul pe care îl am ca să mănânc sănătos şi curat şi să-mi păstrez drepturile şi puterile discreţionare [Puteri discreţionare1. care acţionează, se exercită aşa cum consideră cineva, fără a fi prevăzut şi îngăduit de lege; care are prin lege întreaga libertate de acţiune. 2.puteri date unei autorităţi de a lua măsurile pe care le socoteşte necesare în anumite împrejurări şi în afara legiiDEX (Definiţia 1 se referă, în principiu, la drepturile individului, definiţia 2 se referă la Codex (n. a.)] în ceea ce priveşte viaţa, trupul, mintea şi sănătatea mea! Ca nativă în zodiac Taur şi vegetariană cu ştate vechi [îmi displace profund ideea de a consuma cadavre - ştiu că sună nu ştiu cum, dar e perfect adevărat: din momentul întreruperii proceselor vitale – din motive naturale, sau de mâna omului – vaca, porcul, găina etc., devin cadavre (n. a.)], pentru mine hrana este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieţii. La urma urmei, suntem şi devenim ceea ce mâncăm şi, din momentul în care am citit primul articol despre Codex, chiar pe acest site, am simţit clar că trebuie să iau atitudine împotriva acestei noi dictaturi, despre care se afirmă cu impertinenţă că este spre binele consumatorilor!

3. Mă deranjează Codexul, şi încă atât de tare, deoarece ÎNCALCĂ DREPTURILE OMULUI!

În cartea sa Conspirators Hierarchy - The Committee of 300 (Ierarhia conspiratorilor – Comitetul celor 300), Dr. John Coleman, psiholog şi fost ofiţer de informaţii britanic, scrie: „At least 4 billion "useless eaters" shall be eliminated by the year 2050 by means of limited wars, organized epidemics of fatal rapid-acting diseases and starvation. Energy, food and water shall be kept at subsistence levels for the non-elite, […] until the world's population reaches a manageable level of 1 billion...” (Traducere: „Cel puţin 4 miliarde de „mâncători nefolositori” vor fi eliminaţi până în anul 2050, prin intermediul războaielor limitate [războaie de uzură, de slăbire a duşmanului, în care beligeranţii nu angajează toate resursele pe care le au la îndemână şi ale căror obiective nu vizează înfrângerea totală a duşmanului. (n. a.)], epidemiilor organizate, de boli cu acţiune rapidă şi foametei. Energia, hrana şi apa vor fi menţinute la niveluri de subzistenţă pentru non-elită, […] până când populaţia lumii va ajunge la un nivel manevrabil de 1 miliard…”

Nu trebuie să fii un geniu ca, citind informaţiile despre Codex care se găsesc peste tot pe Internet (şi pe care mă voi strădui să le analizez în articolele următoare) şi vizionând diversele conferinţe ale Dr. Rima Laibow, Ian Crane etc., să îţi dai seama că acest Codex este parte a planului straniu descris de Dr. John Coleman, precum şi de mulţi alţii.

Acest Codex Alimentarius, progenitură monstruoasă a straniului „cuplu” format de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) [în limba engleză, WHO – World Health Organization (n. a.)] şi OAA a ONU (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite) [în limba engleză, FAO – Food and Agriculture Organization of the United Nations Organization (UN sau UNO) (n. a.)], cuplu „năşit” de ONU şi Big Pharma [trustul mondial al chimiei farmaceutice, format din marile corporaţii farmaceutice mondiale, care se străduiesc să taie accesul consumatorilor la orice metode naturale de menţinere şi de refacere a stării naturale de sănătate (n. a.)], şi devenit ulterior un oribil ménage à trois, prin implicarea insidioasă a OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului) [în limba engleză, WTO – World Trade Organization (n. a.)], care a adoptat şi foloseşte Codexul ca reguli de referinţă pentru arbitrajul comercial, forţând statele membre să adopte Codexul în detrimentul şi cu încălcarea legislaţiei interne şi a sănătăţii şi drepturilor cetăţenilor acestor state, acest Codex, spuneam, încalcă exact acele drepturi stipulate şi întărite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată la 10 Decembrie 1948, în cadrul Adunării Generale a aceleiaşi ONU de care vorbeam mai sus (aşa cum se poate vedea chiar pe site-ul Centrului de Informare ONU pentru România:
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omului/)!

Reproduc mai jos părţi din această declaraţie pentru a putea sublinia mai uşor şi comenta încălcările Drepturilor Omului de către Codex Alimentarius. Comentariile acestea nu au pretenţia de a fi exhaustive sau perfect logice; ele reprezintă raţionamentul meu simplu şi opinia mea sinceră în ceea ce priveşte încălcarea Drepturilor Omului de către Codex.

Preambul

Considerândrecunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume,

Considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea cuvântului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor,

Considerândeste esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca soluţie extremă, la revolta împotriva tiraniei şi asupririi,

Considerând că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni,

Considerând că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărât să favorizeze progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei libertăţi mai mari,

Considerândstatele membre s-au angajat să promoveze în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi respectarea lor universală şi efectivă,

Considerând că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament,

Adunarea Generală proclamă

Prezenta Declaraţie Universală a Drepturilor Omului, ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, având această declaraţie permanent în minte, ca prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi libertăţi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi efectivă atât în sânul popoarelor statelor membre, cât şi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.

Articolul 1.
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii.

Comentariul I.V.:
Dacă eu m-am născut liberă şi egală în drepturi cu ceilalţi oameni, cei care fac Codexul nu consideră că noi avem aceleaşi drepturi cu ei, atunci când adoptă reguli şi iau decizii de parcă populaţia acestei planete s-ar afla sub tutela lor.

Declaraţia Drepturilor Omului îmi recunoaşte înzestrarea nativă cu raţiune şi conştiinţă, deci am, PRIN NAŞTERE, dreptul, cel puţin, la PREZUMŢIAsunt capabilă, inclusiv din punct de vedere legal, să iau decizii corecte în ceea ce priveşte viaţa şi sănătatea mea. Ceea ce nu este susţinut şi de afirmaţia următoare din Ghidul Vitaminelor şi Mineralelor, aşa cum poate fi găsită aici:
www.codexalimentarius.net/download/.../cxg_055e.pdf
Because foods contain many substances that promote health, people should therefore be encouraged to select a balanced diet from food before considering any vitamin and mineral supplement.

Traducere:
Deoarece alimentele conţin numeroase substanţe care susţin sănătatea, oamenii, prin urmare, trebuie să fie încurajaţi să aleagă un regim alimentar echilibrat înainte de a se gândi la vreun supliment alimentar bazat pe vitamine şi minerale.

Întrebarea care se pune este de ce TREBUIE să fim „încurajaţi”?

Dacă eu prin naştere sunt liberă şi înzestrată cu raţiune şi conştiinţă şi, deci, capabilă să iau decizii corecte, de ce TREBUIE să mă „încurajeze” cineva să iau anumite decizii [care aşa cum voi argumenta mai jos, sunt, practic, imposibil de luat după cum vrea Codexul (n. a.)], înainte de a lua alte decizii? Veţi spune, poate, că există şi oameni care nu sunt capabili să aleagă un mod de viaţă corect şi la aceasta răspund că acei oameni sunt puţini comparativ cu populaţia acestei planete, şi pentru ei există modalităţi legale suficiente pentru a fi ajutaţi (de familie sau de statul în care trăiesc) şi, ca atare, NU SE JUSTIFICĂ luarea de măsuri, LA NIVEL MONDIAL, pentru toate popoarele la un loc, ca pentru protejarea unor persoane lipsite de discernământ. Chiar şi cei care aleg un mod de viaţă diferit, chiar şi ei au dreptul, prin naştere, să aleagă ce mod de viaţă doresc! Avem dreptul, PRIN NAŞTERE, de a lua decizii bune sau greşite! La urma urmei, aşa învăţăm! Cine nu vrea să înveţe, e liber, prin naştere, să nu înveţe dacă nu vrea! De altfel, în calitate de persoană majoră şi vaccinată, consider că este strigător la cer să mi se dicteze natura hranei, porţiile şi dozele. Atunci când eram minoră şi depindeam de deciziile părinţilor în ceea ce privea alimentaţia, trebuia să mănânc cuminte ce şi cât mi se punea în farfurie, dar ca adult găsesc că este, pur şi simplu, strigător la cer să vină cineva şi să îmi dicteze ce tipuri şi cantităţi de hrană sau suplimente alimentare am voie să ingerez sau, şi mai puţin bine, să îmi impună să le respect regulile care, de departe, sunt în defavoarea mea. Comisia Codexului NU îmi este nici mamă şi nici tată, şi la fel OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) sau OAA (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) şi nu au nici un drept de decizie asupra vieţii şi sănătăţii mele. Dacă ar fi venit la mine, personal, să îmi ceară să le acord aceste puteri discreţionare asupra fiinţei mele şi nu aş fi fost de acord, dar ei nici măcar nu ne cer voie! Gata, o mână de oameni decid şi noi stăm ca nişte oiţe cuminţi şi îi privim cum ne distrug!

„Făcătorii” Codexului nu se comportă fratern atunci când îmi încalcă libertatea de a alege singură în ceea ce priveşte sănătatea şi viaţa mea, atunci când îmi impun să folosesc numai vitaminele şi mineralele alese de ei (prin „listele pozitive” şi „negative”) şi în dozele alese de ei şi când îmi interzic să folosesc modalităţi naturale alternative de a-mi menţine şi reface starea naturală de sănătate, lucruri pe care le voi argumenta detaliat în articolele viitoare.

Articolul 3.
Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale.

Comentariul I.V.:
Acelaşi comentariu de mai sus, cu adăugarea faptului că securitatea persoanei mele este pusă în pericol atunci când sunt ameninţată cu închisoarea dacă folosesc alte vitamine şi minerale decât cele acceptate şi aprobate de Codex Alimentarius, cu atât mai mult cu cât aceste liste pozitive, prin puterile discreţionare acordate Codexului pot exclude oricând, în mod arbitrar şi fără justificări, plante şi chiar legume şi fructe care se folosesc de milenii în alimentaţia şi medicina tradiţională a diverselor state. Cu alte cuvinte, dacă „făcătorilor” Codexului li se năzare că muşeţelul sau usturoiul reprezintă un „pericol” pentru populaţie, le pot declara oricând în afara legii, fără ca noi să avem dreptul să protestăm. Şi în cazul în care încălcăm reglementările lor, mergând să culegem din natură plantele interzise, se poate ajunge la pedepse cu închisoarea sau la amenzi foarte mari. Şi chiar, în cazul în care reprezentanţii Codexului descoperă asemenea plante, ca specii spontane sau de cultură „ilegală”, pot decide distrugerea acelor plante, prin ardere, erbicide, sau orice alte mijloace, oriunde vor fi ele întâlnite, aşa cum se procedează peste tot în cazul culturilor interzise.

Articolul 4.
Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute.

Comentariul I.V.:
Acelaşi ca şi la Articolul 1, cu adăugarea faptului că, Codexul ţine în sclavie atât timp cât, prin deciziile pe care le ia, şi care în mod evident sunt în detrimentul sănătăţii şi bunăstării cetăţenilor statelor membre, îşi asumă dreptul de viaţă şi de moarte asupra lor. Este vorba aici, de exercitarea puterilor sale discreţionare, care îi permit să impună statelor membre să aplice standardele Codex (deşi se pretinde că ele sunt voluntare, se prevăd sancţiuni aspre pentru neaplicarea lor!) trecând peste legislaţia internă a statelor respective, după cum se vede aici:
http://www.fao.org/docrep/005/y2200e/y2200e03.htm

(i) Full acceptance
Full acceptance of a general standard means that the country concerned will ensure, within its territorial jurisdiction, that a product to which the general standard applies will comply with all the relevant requirements of the general standard except as otherwise provided in a Codex commodity standard. It also means that the distribution of any sound products conforming with the standard will not be hindered by any legal or administrative provisions in the country concerned, which relate to the health of the consumer or to other food standard matters and which are covered by the requirements of the general standard.

Traducere:
(i) Deplina acceptare
Deplina acceptare a unui standard general înseamnă că ţara în cauză, în cadrul jurisdicţiei sale teritoriale, va avea grijă ca un produs căruia i se aplică standardul general să se conformeze tuturor cerinţelor standardului general, cu excepţia situaţiei în care nu se specifica altfel într-un standard al Codexului privind bunurile de larg consum. Înseamnă, de asemenea, că distribuirea oricărui produs sănătos care se conformează standardului nu va fi împiedicat prin nicio reglementare legală sau administrativă, din ţara în cauză, care priveşte sănătatea consumatorului, sau alte chestiuni legate de standarde alimentare, şi care sunt acoperite de cerinţele standardului general.

Cu alte cuvinte, distribuirea unui produs considerat sănătos de către CODEX, nu trebuie să fie şi nu va fi împiedicată de nicio reglementare legală sau administrativă internă (specifică legislaţiei ţării în cauză) care reglementează standardele alimentare şi pe cele privind sănătatea consumatorului… adică, în situaţia în care Codexul consideră că laptele cancerigen provenit din vacile injectate cu hormonul recombinant de creştere Monsanto sau că alimentele modificate genetic sau alimentele iradiate cu Cobalt 60 sau Cesiu 137 sunt sănătoase (sic!), ţara în cauză va fi obligată să le distribuie în condiţiile indicate de Codex (adică fără etichetare care arată că este un OMG – organism modificat genetic, un aliment iradiat (simbolul pentru iradiere este Radura, imaginea din dreapta şi se poate vedea (http://en.wikipedia.org/wiki/Radura) că este înşelător şi induce în eroare prin formă şi culoare etc.), chiar dacă legile ţării o interzic şi populaţia nu este de acord cu acest lucru!!!

Practic ţările membre, şi implicit cetăţenii statelor membre, devin sclavele şi sclavii Codexului, lucrând pentru Codex, şi îndeplinindu-i ordinele cu exactitate, fără drept de veto! E ca şi când cetăţenii statelor membre Codex s-ar afla sub tutela medicală a Codexului!

TUTÉLĂ s.f. 1. Autoritate dată de lege unei persoane sau acceptată de bunăvoie de aceasta, de a avea grijă, în mod gratuit, de o persoană minoră şi de averea sa sau de o persoană pusă sub interdicţie. 2. Ţinere a unei persoane, a unui stat etc. (în mod abuziv) sub ascultare, sub dependenţă. DEX

SCLAVÍE, Fig. Stare de totală dependenţă politică, socială şi economică în care este ţinută o ţară, o categorie socială, un individ - DEX.

Din câte ştiu, numai prin intermediul instanţei judecătoreşti se stabileşte dacă o persoană, un grup sau o categorie de persoane necesită punerea sub tutelă medicală sau sub interdicţie [interdicţie judiciară: Mijloc de ocrotire judiciară a persoanelor lipsite de discernământ, aflate în imposibilitatea de a se îngriji de interesele lor sau de a-şi exercita drepturile civile (n. a.)], dar pentru ca o asemenea decizie să fie validă, trebuie să fie dovedită, fără niciun dubiu, lipsa de discernământ sau incapacitatea de decizie a persoanei, a categoriei sau a grupului, incapacitate care este de obicei generată de statutul de minor, de consumul de alcool, de medicamente, sau chiar de anumite afecţiuni psihice.
A fost cumva un proces pe planeta aceasta privind tutela medicală sau punerea sub interdicţie a cetăţenilor acestei planete şi nu ştiu eu? Categoric, nu! Dar ei aşa acţionează! De parcă întreaga populaţie a acestei planete ar fi incapabilă din punct de vedere juridic şi necesită punerea sub tutelă medicală sau sub interdicţie.

Articolul 5.
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Comentariul I.V.:
Codexul supune la tortură alimentară atunci când impune ca pe piaţa internă să fie vândute numai alimente conforme cu standardele lui, alimente care sunt în marea lor majoritate sintetice, nocive şi pline de aditivi alimentari extrem de toxici (glutamat monosodic – al cărui principal efect este obezitatea, ciclamaţi, care produc cancer la rinichi etc… aşa cum se poate vedea şi în lucrarea Enciclopedia Aditivilor a prof. yoga Gregorian Bivolaru şi în alte lucrări, precum cele ale dr. Mencinicopschi.) Supune la un tratament inuman şi degradant atunci când îi tratează pe cetăţenii statelor membre ca pe nişte persoane lipsite de discernământ, incapabile să aleagă corect în privinţa vieţii şi a sănătăţii lor, aşa cum am precizat şi mai sus.

(va urma)






IAR DESPRE CODEX ALIMENTARIUS

Share/Bookmark

Toţi oamenii sunt egali în fata legii si au, fără nicio deosebire, dreptul la o egala protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.

Comentariul I.V.:

Codexul este părtinitor şi discriminează atunci când, prin regulile pe care le adoptă, împarte oamenii în două categorii: elita, care va putea să continue să se hrănească sănătos, fără nici un fel de restricţii (şi fără ca noi să ştim; la urma urmei, la cât este Pământul acesta de mare, ce îi opreşte pe bogătaşii acestei planete şi pe „făcătorii” Codexului să găsească locuri secrete în care să cultive pe ascuns hrană sănătoasă, necontaminată chimic sau genetic?), şi oamenii obişnuiţi care vor trebui să mănânce hrana toxică declarată obligatorie de către Codex. Se ştie că plantele sau suplimentele alimentare aflate pe listele negative vor fi declarate interzise, sau vor putea fi obţinute numai cu prescripţie medicală! Deci, dacă mie îmi place să îmi fac seara un ceai calmant sau soporific de muşeţel, tei, sau păducel, sau vreau să îmi tratez anumite deficienţe sau carenţe cu plante (de exemplu, vreau să îmi elimin răceala cu usturoi, cu uleiuri volatile din plante sau cu macerate şi ceaiuri din plante medicinale) şi Codexul declară aceste plante, aşa cum se ştie că intenţionează (mă refer aici la introducerea evaluării de risc pentru suplimentele alimentare, în care categorie intră şi plantele medicinale şi condimentele; această evaluare de risc se face prin studii extrem de costisitoare şi de lungă durată şi sunt posibile cel puţin trei scenarii:

1. pentru anumite categorii de plante medicinale, condimente sau alte suplimente alimentare, deşi se cunoaşte valoarea lor nutritivă şi curativă de milenii, este posibil ca evaluarea de risc să fie considerată prea costisitoare sau să se considere, în mod intenţionat şi arbitrar, dacă plantele respective concurează cine ştie ce medicamente scumpe, că beneficiile sunt mai mici decât riscurile şi să se ceară, pur şi simplu, punerea lor directă, definitivă şi fără drept de apel pe listele negative, ceea ce le face interzise sau de obţinut numai cu reţetă de la medic.

2. în situaţia în care se realizează această evaluare de risc, ea va dura atât de mult, încât plantele sau suplimentele alimentare respective vor fi considerate interzise şi scoase din uz pentru perioade foarte lungi de timp, lipsă care va afecta negativ sănătatea oamenilor care ar fi putut beneficia de efectele lor minunate.

3. este posibil ca, odată scoase de pe listele pozitive, în vederea realizării evaluării de risc, anumite plante sau suplimente alimentare să rămână în aşteptare la infinit şi să nu mai revină niciodată pe listele pozitive, pentru că nici nu li s-a făcut evaluarea de risc şi nici nu li se va face vreodată această evaluare, din motive diverse, care vor ţine, în principiu, de concurenţa pe care plantele sau suplimentele alimentare o fac diverselor medicamente de sinteză (chiar de curând auzeam nişte elucubraţii la televizor în privinţa beneficiilor „îndoielnice” ale mierii de albine – şi pe aceasta vor să ne-o ia! După mintea „făcătorilor” Codexului şi a susţinătorilor lor – printre care, din nefericire, se află şi medici şi oameni de ştiinţă – aspartamul [ Aspartatul din aspartam, ca şi glutamatul monosodic, este o substanţă neurotransmiţătoare (înlesneşte transmiterea de informaţii de la un neuron la altul), care prin influxul excesiv de calciu, provoacă formarea în exces a radicalilor liberi care ucid neuronii. Ele mai sunt numite şi excito-toxine – excită celulele neuronale până le distrug ireversibil. (n. a.) ] (E 951), care provoacă întârzieri mintale (la copii), scleroză multiplă, demenţă, surzenie, Parkinson, Alzheimer, epilepsie, etc. e mai bun pentru sănătate! Nu mai zic de ceilalţi îndulcitori sintetici, cum ar fi acesulfam K (E 950), extrem de toxici şi ei!)),

aşadar, dacă vreau să îmi fac ceai seara, cum spuneam, e normal şi corect să nu am voie să obţin teiul, muşeţelul sau suplimentul alimentar dorit decât cu REŢETĂ DE LA MEDIC şi în cantităţi atât de mici, încât, în loc de efecte minunate şi profund benefice asupra sănătăţii, ajung să obţin rezultate nule? În plus, cu noua măsură de a plăti, pe lângă asigurare, fiecare vizită la medic, devine, pur şi simplu, neproductiv să încerc să îmi fac ceai în fiecare seară!

Articolul 8.

Orice persoana are dreptul la satisfacţia efectiva din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituţie sau lege.

Comentariul I.V.:

Aici intervine un aspect interesant: sunt puţini cei care ştiu că parlamentele statelor membre sunt neputincioase în ceea ce priveşte Codexul! Nu au nici un drept de veto!!! Numai şi numaiguvernul (adică partidele aflate la guvernare) şi ministerele şi/sau agenţiileabilitate de guvern au dreptul de a lua decizii legate de Codex, ceea ce este, la drept vorbind, o încălcare gravă a transparenţei şi imparţialităţii. Fără controlul, şi aşa precar, din partea parlamentului, Guvernul poate emite, oricând, ce legi are chef, sub formă de ordonanţe de urgenţă, cu intrare imediată în vigoare şi nimeni nu se poate opune! Nici cetăţenii acestei ţări şi nici parlamentul! Din câte ştiu, numai guvernul se poate „răzgândi” în privinţa unei ordonanţe de urgenţă şi o poate abroga!

În timp, acest lucru poate încuraja guvernele să încredinţezetot mai multă putereCodexului şi Comisiei Europene, trecând peste parlamentele statelor lor, cu atât mai mult cu cât, deja, aşa cum am comentat la articolul 4, Codexul pretinde, la modul insidios, să suprascrie legislaţia internă privind standardele alimentare şi protecţia consumatorului.

La noi, România este reprezentată la întâlnirile Codexului de către Autoritatea Naţională pentru Siguranţa Alimentară (sic!) şi Ministerul Agriculturii, care primesc ordine de la Guvernul român şi de la Comisia Europeană. Deci, Parlamentul, sau altă entitate juridică internă cu putere decizională, nu are nici o putere, numai Guvernul este cel care dă ordine în această privinţă.

În această situaţie, cum poate cineva, nu spera, ci măcar visa – în cazul în care se îmbolnăveşte în urma adoptării legislaţiei abuzive privind alimentaţia şi îşi caută dreptatea în instanţă – să primească vreodată despăgubiri, etc… sau măcar să ştie că poate, în cazul extrem, să dea în judecată şi să conteste Codexul, personal sau în grup? Aşa ceva, din pricina puterilor discreţionare acordate Codexului de către guvernele statelor membre, este de domeniul fantasticului şi, ca urmare, irealizabil! Deci, Codexul violează drepturile fundamentale recunoscute prin constituţie sau lege!

Articolul 12.

Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personala, în familia sa, în domiciliul sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputaţiei sale. Orice persoana are dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Comentariul I.V.:

Codexul realizează aceste imixtiuni în viaţa personală, aşa cum am precizat în comentariul de la articolul 4 din această Declaraţie. Şi aduce atingeri onoarei şi reputaţiei, conform aceluiaşi comentariu, prin inducerea unei adevărate stări de sclavie! Iar legislaţia internă este neputincioasă în faţa lui! Deci, nu beneficiem de această protecţie a legii, de care se vorbeşte în Declaraţie, împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri!

Articolul 17.

1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atât singura, cât si în asociaţie cu alţii.

2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Comentariul I.V.:

Dacă oricine are dreptul la o proprietate, atunci e bine să precizăm faptul că prima proprietate de care beneficiem este trupul nostru şi întreaga noastră fiinţă! Dreptul la această proprietate este încălcat de Codex, care, în mod arbitrar, va ajunge, dacă se vor aplica toate regulile sale, să lipsească oricând şi pe oricine de această proprietate,ucigând trupul/ fiinţa, adică proprietatea, prin impunerea ingestiei de substanţe toxice (aditivi alimentari, alimente modificate genetic, iradiate, etc.) şi/sau prin lipsirea de remediile necesare menţinerii sau refacerii stării naturale de sănătate.

Articolul 18.

Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conştiinţa si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau împreuna cu alţii, atât în mod public, cât si privat, prin învăţături, practici religioase, cult si îndeplinirea ritualurilor.

Comentariul I.V.:

Acelaşi ca şi la Articolul 1, cu adăugarea faptului că acest Codex încalcă dreptul la libertatea gândirii, atunci când pretinde că experţii săi sunt singurii în măsură să decidă ce este bun şi ce nu pentru sănătatea populaţiei statelor membre! Dacă este respectată libertatea de a-mi manifesta convingerile, atunci faptul că vreau să mănânc sănătos şi să consum anumite suplimente alimentare sau alimente puse pe listele negative de către Codex, şi faptul că vreau să învăţ, să practic şi să folosesc remedii şi cunoştinţe milenare de vindecare pe căi naturale nu ar trebui să fie o problemă, nu-i aşa? Numai că este o problemă, deoarece Codexul fiind creat, finanţat şi susţinutstrict din motive comerciale şi NU în favoarea sănătăţii consumatorului, aşa cum se pretinde, încalcă aceste drepturi, atunci când interzice folosirea acestor cunoştinţe, remedii şi suplimente fără evaluarea de risc stabilită de experţii săi (sic!), evaluare de risc menită, în realitate şi în final, să elimine orice posibilităţi de concurenţă a medicamentelor de sinteză!

Primul rezultat de pe pagină

Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis sau salvat în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

La pagina 48 a documentului, sau pagina 53 a PDF-ului, se poate citi (este un paragraf încă în discuţie, dar care comunică intenţiile pe care le au):

Chapeau 1

Labelling of a food is considered only after the food has undergone appropriate safety assessments to deem it safe for human consumption.

Traducere:

Paragraf introductiv 1

Se are în vedere etichetarea produselor alimentare numaidupă ce produsele alimentare au trecut prin evaluări de siguranţă adecvate pentru a le considera sigure pentru consumul uman.

Articolul 19.

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum si libertatea de a căuta, de a primi si de a răspândi informaţii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Comentariul I.V.:

Aceleaşi ca şi la articolele precedente, cu adăugarea faptului că acest Codex nu permite căutarea, primirea şi răspândirea de informaţii prin orice mijloace atunci când decide că tehnicile naturale de tratare a diferitelor afecţiuni sunt neconforme cu evaluările sale de risc şi cu standardele sale, deoarece folosesc, să zicem, plante sau suplimente alimentare aflate pe listele sale negative, deci, interzise! În plus, producătorii nu au voie să facă anumite afirmaţii privind produsele lor, după cum se poate vedea în Ghidul General al Afirmaţiilor aici primul rezultat de pe pagină.

Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis sau salvat în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

3. PROHIBITED CLAIMS

The following claims should be prohibited:

3.1 Claims stating that any given food will provide an adequate source of all essential nutrients, except in the case of well defined products for which a Codex standard regulates such claims as admissible claims or where appropriate authorities have accepted the product to be an adequate source of all essential nutrients.

3.2 Claims implying that a balanced diet or ordinary foods cannot supply adequate amounts of all nutrients.

3.3 Claims which cannot be substantiated.

3.4 Claims as to the suitability of a food for use in the prevention, alleviation, treatment or cure of a disease, disorder, or particular physiological condition unless they are:

(a) in accordance with the provisions of Codex standards or guidelines for foods as developed by the Committee on Nutrition and Foods for Special Dietary Uses and follow the principles set forth in these guidelines.

or,

(b) in the absence of an applicable Codex standard or guideline, permitted under the laws of the country in which the food is distributed.

3.5 Claims which could give rise to doubt about the safety of similar food or which could arouse or exploit fear in the consumer.

4. POTENTIALLY MISLEADING CLAIMS

The following are examples of claims which may be misleading:

4.1 Meaningless claims including incomplete comparatives and superlatives.

4.2 Claims as to good hygienic practice, such as “wholesome”, “healthful”, “sound”.

Traducere:

3. AFIRMAŢII INTERZISE

Următoarele afirmaţii trebuie interzise:

3.1 Afirmaţii care susţin că un produs alimentar dat va furniza o sursă adecvată a tuturor nutrienţilor esenţiali, cu excepţia produselor bine definite pentru care un standard Codex reglementează o asemenea afirmaţie, sau acolo unde autorităţile corespunzătoare au acceptat produsul ca fiind o sursă adecvată a tuturor nutrienţilor esenţiali.

3.2 Afirmaţii care sugerează că o dietă echilibrată sau produsele alimentare obişnuite nu pot furniza cantităţi adecvate din toţi nutrienţii.

3.3 Afirmaţii care nu pot fi demonstrate.

3.4 Afirmaţii referitoare la potrivirea unui produs alimentar pentru folosirea prevenirii, alinării, tratării sau vindecării unei boli, disfuncţii, sau unei anumite stări fiziologice, decât dacă ele sunt:

(a) în concordanţă cu prevederile standardelor sau ghidurilor Codex pentru produse alimentare, aşa cum sunt dezvoltate de către Comitetul pentru Nutriţie şi Produse Alimentare cu Uz Dietetic Special şi urmează principiile expuse în aceste linii directoare.

sau,

(b) în absenţa unui standard sau ghid Codex, permise în cadrul legislaţiei ţării în care produsul alimentar este distribuit.

3.5 Afirmaţii care pot genera îndoieli în privinţa siguranţei unui produs alimentar similar sau care pot trezi şi exploata teama consumatorului.

4. AFIRMAŢII POTENŢIAL ÎNŞELĂTOARE

Următoarele sunt exemple de afirmaţii care pot fi înşelătoare:

4.1 Afirmaţii lipsite de înţeles, incluzând comparative şi superlative incomplete.

4.2 Afirmaţii privitoare la o bună practică igienică, precum, „nutritiv”, „sănătos”, „sigur” (de fapt, toate aceste cuvinte au şi sensul de „sănătos” (n. a.))

Deci, nu este permis să afirmi că un produs este sănătos!

Dacă pentru un produs, de exemplu, usturoiul sau coada şoricelului sau orice alt produs în întregime natural şi nealterat (genetic sau altfel) nu există studii clare care să demonstreze faptul că este bun pentru sănătate, afirmaţia aceasta pe o etichetă este interzisă în cazul lui! Ce facem cu plantele, sau legumele şi fructele care sunt o adevărată enciclopedie de nutrienţi, vitamine şi minerale?

În plus, aşa cum spuneam la începutul primei părţi a articolului, anumite decizii, pur şi simplu, nu pot fi luate aşa cum vrea Codexul, şi mă refer, aici, la faptul că punctul 3.2 de mai sus este foarte pervers formulat, ca şi afirmaţia făcută de ei în Ghidul Vitaminelor şi Mineralelor: primul rezultat de pe pagină.

Notă: Link-ul la care duce rezultatul respectiv este un link de descărcare. Documentul poate fi doar deschis sau salvat în Adobe Reader. Este posibil să nu meargă întotdeauna în Internet Explorer. Este posibil să poată fi vizualizat mai bine în Firefox.

Le redau în paralel ca se vadă mai bine la ce mă refer:

3.2 Claims implying that a balanced diet or ordinary foods cannot supply adequate amounts of all nutrients.

Traducere : 3.2 Afirmaţii care sugerează că o dietă echilibrată sau produsele alimentare obişnuite nu pot furniza cantităţi adecvate din toţi nutrienţii.

Most people who have access to a balanced diet can usually obtain all the nutrients they require from their normal diet. (afirmaţie din Ghidul Vitaminelor şi Mineralelor- n.a )

Traducere : Majoritatea oamenilor care au acces la un regim alimentar echilibrat pot obţine, de obicei, toate elementele nutritive de care au nevoie from their normal diet.din dieta lor normală.

„Majoritatea oamenilor care au acces la un regim alimentar echilibrat” înseamnă, de fapt, „DOAR O PARTE din cei care au acces la un regim alimentar echilibrat”, deci nicidecumTOŢI!

Aceste afirmaţii sunt pervers formulate, deoarece Codexul nu specifică nicăieri, în ce constă o dietă echilibrată, după părerea lui!

„o dietă echilibrată” – o formulare atât de vagă poate însemna orice! Poate însemna şi o mână de paie, cu garnitură de gândaci, sau o ciorbă lungă, asortată cu rumeguş de lemn… sau, pur şi simplu, mămăligă cu ceapă, după modelul alimentar al iobagilor români! Poate însemna efectiv orice, atât timp cât NU SE PRECIZEAZĂ NICĂIERI în ce constă această pretinsă „dietă echilibrată”.

Paracelsus spunea: „Totul este otravă. Ceea ce contează este doza!” şi „Nu există boli, ci bolnavi!”.

În realitate, aşa cum foarte fin subliniază Paracelsus în citatele de mai sus, fiecare om este unic şi are o structură fizică şi subtilă singulară, iar o dietă echilibrată pentru un singur om nu poate fi stabilită decât cu ajutorul unei echipe de medici formate din nutriţionişti şi specialişti în diverse tipuri de medicină naturală tradiţională, necesari pentru stabilirea corectă a alimentelor şi dozelor necesare, doze şi alimente care să fie perfect adecvate structurii fizice şi subtile ale fiinţei respective!

Iată ce înseamnă, în realitate, o dietă echilibrată! Şi vreau să ştiu şi eu, cine, pe lumea şi la ora aceasta, îşi mai poate permite aşa ceva! Aşadar, aceste afirmaţii care ne sunt aruncate în faţă despre pretinsul lor mare interes ca oamenii să respecte „diete echilibrate” nu este decât un mare praf în ochi!

De asemenea, ei nu permit să se afirme că un produs chiar alină anumite afecţiuni, în condiţiile în care există demult tratamente naturale, cu plante şi alte remedii naturale, care vindecă boli grave, precum SIDA, cancer, etc. Ce facem cu ele?

În schimb, producătorii medicamentelor de sinteză au voie să afirme, în ciuda listelor impresionante şi, de multe ori, copleşitoare de efecte adverse, că medicamentele respective sunt indicate în tratarea şi ameliorarea bolilor! Despre aceasta puteţi arunca o privire aici, dar ATENŢIE!!! Link-ul este dat DOAR CU TITLUL DE EXEMPLU. Nu încurajez administrarea acestor medicamente şi nu le susţin în nici un fel!

Articolul 21.

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi.

2. Voinţa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta voinţa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aibă loc periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmând o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.

Comentariul I.V.:

La întrunirile Codexului este permisă participarea doar a câtorva ONG-uri internaţionale, cărora le este permis doar să asiste la deciziile care se iau, pentru că, de cele mai multe ori, observaţiile şi solicitările pe care ele le fac nu suntîn mod intenţionat – luate în seamă şi stipulate în rapoartele acestor întruniri. De asemenea, guvernele statelor membre îi numesc cu de la sine putere pe reprezentanţii ţărilor lor la întrunirile Codex, astfel încât cetăţenii statelor membre habar nu au de cine sunt reprezentaţi şi cine ia decizii şi votează „da”, cu imbecilă supunere, sau stranie rea-voinţă, la întrunirile Codex, în numele lor!

Voinţa poporului nu este luată în seamă nici de Codex, nici de guvernele care îl slujesc. Cine îi alege, la urma urmei, chiar şi pe „făcătorii” Codexului? În condiţiile în care deciziile acestei comisii şi ale comitetelor sale subordonate au impact la nivel mondial, ar trebuie să aibă loc nişte alegeri la nivel naţional, în fiecare stat membru. Pentru parlamentul european există „aleşi”, deşi impactul este la urma urmei regional, dar pentru Codex… aţi auzit de alegeri naţionale măcar pentru reprezentanţii ţării la întrunirile Codex? Nu. Cine îi numeşte pe aceşti oameni? Doar guvernul! Fără să fie precizate criteriile pe baza cărora oamenii aceia sunt aleşi, experienţa lor, etc. Nu este aceasta o lipsă alarmantă de transparenţă?

Cât despre alegerile din interiorul Codexului, date despre aceste lucruri se găsesc aici. Nu am avut timp să le traduc, pentru că volumul de informaţii este enorm, dar o voi face într-un articol viitor! Aici chiar nu este vorba doar despre câteva paragrafe!

Articolul 22.

Orice persoana, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul la securitatea sociala; ea este îndreptăţita ca prin efortul naţional si colaborarea internaţionala, ţinându-se seama de organizarea si resursele fiecărei tari, sa obţină realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalităţii sale.

Comentariul I.V.:

De ce securitate socială şi de care drepturi economice indispensabile poate să beneficieze, să zicem, un producător care vrea să cultive numai produse nemodificate genetic, în condiţiile în care:

1. culturile sunt, mai mult sau mai puţin intenţionat, contaminate genetic – prin fenomene naturale de polenizare sau prin mână criminală

2. mai nou, se pretind patente asupra genelor existente în mod natural

3. produsele modificate genetic sunt foarte ieftine, dar, în mod paradoxal, odată intrat în horă cu Monsanto, de exemplu, producătorul devine în totalitate dependent de concern

(pentru toate acestea a se vedea documentarul de mai jos, Brevet pentru un porc, despre Monsanto şi ingineria genetică )!







La ora aceasta, singurele eforturi vizibilela nivel internaţional sau naţional sunt cele de implementare a Codexului şi de „armonizare” (în engleză, harmonization, de la harm (a face rău, a răni, a vătăma, a dăuna), joc de cuvinte neîntâmplător, subliniat şi de Dr. Rima Laibow), de suprascriere a legislaţiei statelor membre privind alimentaţia şi protecţia consumatorului.

Ce fel de liberă dezvoltare a personalităţii se poate obţine la un om otrăvit cu produse contaminate chimic şi/sau genetic şi/sau iradiate (iradiere care produce, conform studiilor, distrugeri la nivel cromozomial şi altele – voi aborda acest subiect pe larg, într-un articol viitor)? Cum se poate spune că un om, îmbolnăvit grav în urma folosirii pe hrana sa a acestor procedee profund distructive, îşi mai poate păstra demnitatea?

Articolul 27.

1. Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturala a colectivităţii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul ştiinţific si la binefacerile lui.

Comentariul I.V.:

Codexul încalcă dreptul real de a participa la progresul ştiinţific, tăind accesul la suplimente alimentare nou descoperite (combinaţii benefice de plante, condimente, vitamine sau minerale, descoperite în urma studiilor), care trebuie obligatoriu să fie evaluate înainte de a fi puse pe piaţă, sau descurajarea studiilor în vederea realizării de noi suplimente alimentare, prin listele sale negative şi pozitive şi prin evaluarea obligatorie de risc. În schimb, oferă tehnologiile de inginerie genetică, sub pretextul progresului!

Aici sunt menţionate mai multe aspecte privind pericolele ingineriei genetice, din care o sa reproduc doar un foarte scurt pasaj, deocamdată:

A second possible effect of transgene integration is activation of genes in the vicinity of the transgene by the activity of the introduced promoter elements.

Traducere:

Un posibil efect secundar al integrării transgenei este activarea genelor din vecinătatea transgenei, de către activitatea elementelor promotor introduse.

Cu alte cuvinte, te poţi trezi că te alegi cu ochi albaştri, deşi te născuseşi cu ochi verzi! Lăsând gluma deoparte, activarea genelor din vecinătatea transgenei (gena străină introdusă) poate însemna orice, de la trezirea a cine ştie ce boli genetice, până la stimularea unor procese degenerative în structura (cancer, etc) organismului (animal sau plantă) modificat genetic! Şi aşa cum se vede în filmul de mai sus, prin modificare genetică apar proteine sau combinaţii de proteine cu totul noi, care pot fi extrem de periculoase pentru sănătatea consumatorilor!

Şi noi trebuie să mâncăm sau să folosim toate aceste organisme modificate genetic!

În ciuda acestor studii (documentul complet poate fi citit aici, aceste lucruri nu sunt luate în considerare, astfel încât la 3 mai 2010, aşa cum se poate vedea aici, începând cu pagina 11 a documentului, sau pagina 16 a PDF-ului (documentul întreg poate fi găsit aici), „făcătorii” Codexului au fost pe cale să decidă ca produsele modificate genetic să nu fie etichetate ca atare. Nu mai traduc pentru că, din fericire, nu s-au înţeles între ei. Unele delegaţii (reprezentanţii unui stat membru – n. a), deşi tot mai puţine, se pare, s-au opus şi au susţinut în continuare etichetarea OMG (organism modificat genetic – n. a.) obligatorie. A rămas ca discuţia eliminării etichetării OMG să fie reluată ulterior. Oricum, ceva tot au făcut, şi asta mai demult: produsele modificate genetic sunt numite acum produse biotehnologice! Cât de mincinos sună acel „bio” din denumire!

Articolul 28.

Orice persoana are dreptul la o orânduire sociala si internaţionala în care drepturile si libertăţile expuse în prezenta declaraţie pot fi pe deplin înfăptuite.

Comentariul I.V.:

Aşa cum am comentat şi se vede la toate articolele de mai sus, orânduirea socială şi internaţională este de aşa natură că drepturile si libertăţile expuse în prezenta declaraţie NU pot fi pe deplin înfăptuite.

Articolul 29.

1. Orice persoana are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalităţii sale.

2. În exercitarea drepturilor si libertăţilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere si respectare a drepturilor si libertăţilor altora si ca sa fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice si bunăstării generale într-o societate democratica.

3. Aceste drepturi si libertăţi nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Comentariul I.V.:

Se pare că în imaginaţia „făcătorilor” Codexului îndatoririle noastre faţă de comunitate sunt să ne otrăvim cuminţi cu alimentele toxice promovate de ei, să ne intoxicăm cu medicamentele de sinteză cu înfricoşătoare efecte adverse, despre care se consideră, în mod arbitrar, că beneficiile sunt mai mari decât riscurile, să ne distrugem trupurile şi minţile cu alimentele modificate genetic şi iradiate! Cum rămâne însă cu îndatoririle lor faţă de colectivitate? Cum şi le îndeplinesc ei, dacă şi-au propus, aşa dintr-un foc, să omoare atâţia oameni? (A se vedea conferinţa Dr. Rima Laibow, din prima parte a articolului). Oameni, care vor muri, de boli ce pot fi prevenite, lipsiţi fiind de suplimentele alimentare necesare eliminării carenţelor sau deficienţelor cu care se confruntă! Ca să nu mai vorbim de cei din ţările sărace care sunt deja condamnaţi în estimările OMS.

Dacă legea îngrădeşte exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere si respectare a drepturilor si libertăţilor altora si ca sa fie satisfăcute justele cerinţe ale moralei, ordinii publice si bunăstării generale într-o societate democratica, cum se face că „făcătorii” Codexului nu sunt îngrădiţi de nici o lege, atunci când impun respectarea regulilor lor, fiind ei cei care îngrădesc, fără să asigure cuvenita recunoaştere si respectare a drepturilor si libertăţilor altora, drepturi şi libertăţi pe care le-am comentat mai sus!

Mda… Ultimul paragraf e cel mai tare: nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Care or fi scopurile acelea, mă întreb…Adică, suntem la cheremul Codexului, pentru că vorba ceea, dacă „naşul” face regulile, „finul” are câştig de cauză şi toate comentariile mele sunt, la fel de bine, inutile!

Articolul 30.

Nicio dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretata ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.

Comentariul I.V.:

Şi totuşi! … aici mai am o speranţă! Eforturile Codexului de desfiinţare a drepturilor şi libertăţilor noastre de decizie asupra vieţii şi sănătăţii noastre nu se justifică în nici un fel, şi până la urmă, tot ce am afirmat mai sus este corect şi rămâne în picioare! Deci, „făcătorii” Codexului, deşi au şi ei drepturi, nu au voie să se dedea la vreo activitate sau să săvârşească vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta declaraţie.

Oricum ar fi,concluzia este că măsurile Codexului sunt abuzive pe foarte multe planuri şi, majori şi vaccinaţi fiind, nimeni nu are voie să ne dicteze ce anume să mâncăm şi cu ce anume să ne tratăm!

NUMAI DUMNEZEU ARE DREPT DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE ASUPRA NOASTRĂ!
yogaesoteric

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites