Tradiţia "sfintelor vii"

23 12 2010

Modelul hagiografic italian al "sfintei vii" din Secolele XV-XVI îşi are, în Spania şi în ţările Americii Latine, echivalentul în beatas, femei mistice cărora li se atribuie puteri supranaturale, dintre care aceea de a săvîrşi miracole nu e cea mai neînsemnată.

Într-adevăr, dacă aceste femei se bucură de daruri de ordin charismatic destinate să edifice poporul lui Dumnezeu (darul de a sfătui, de a profeţi, clarviziunea), pe care le pun uneori în slujba politicii - este destul să amintim rolul Sfintei Caterina din Siena (1347-1380), prototip al categoriilor de sfinte vive şi beatas -, în schimb, miracolul este cel care le certifică misiunea cu care se pretind învestite de Dumnezeu: ele operează vindecări corporale sau chiar învieri din morţi, poruncesc elementelor şi-şi exercită influenţa asupra lumii materiale.

Dacă antecedentele acestei forme de sfinţenie datează, cum am văzut, de la începuturile Creştinismului, în schimb, adevăratele sale scrisori de acreditare datează abia din Secolul al V-lea şi al VI-lea şi sînt date de figuri precum Brigid din Kildare (Irlanda) şi Elisabeta Vindecătoarea, din colţuri extrem de îndepărtate, precum Irlanda şi Constantinopolul.

Considerate de contemporanii lor ca precursoare ale vestitelor sînte vive şi trecînd drept originale, ba chiar excentrice, ele marchează totuşi la fel de profund religiozitatea populară a epocii lor.

Fiică a unor păgîni convertiţi la Creştinism, Brigid din Kildare (moartă în 525) fondează prima comunitate de femei creştine din Irlanda. Biografia sa, Vita, scrisă în Secolul al VII-lea, insistă asupra miracolelor care se înscriu în folclorul păgîn irlandez. Cultul său înlocuieşte şi perpetuează, în acelaşi timp, un altul, dedicat odinioară unei antice zeiţe a focului: ea se stabileşte la Kildare - "Biserica Stejarului", sacră pentru druizi -, iar, în sanctuarul său, 20 de călugăriţe întreţin o flacără veşnică, ce nu va fi stinsă decît în 1220.

Ei i se atribuie numeroase miracole: înmulţirea alimentelor, preschimbarea apei în bere, puteri asupra naturii (raţele sălbatice vin să i se aşeze pe umeri şi să-i mănînce din mînă). Ea este venerată pretutindeni pentru milostenia şi înţelepciunea sa în felul de a conduce. Este patroana Irlandei.

Egumenă a Mînăstirii Micii Coline din Constantinopol, Elisabeta Vindecătoarea (moartă în 611) îşi conduce comunitatea cu bunătate şi cu circumspecţie. Ea intervine discret în politică, dovedindu-se o sfătuitoare avizată a Împăratului byzantin Leon I Tracul. Ea este cunoscută mai ales pentru darurile sale excepţionale şi pentru miracolele săvîrşite: prezice viitorul, alungă demonii, operează vindecări trupeşti şi chiar, decalc al epopeii Sfîntului Gheorghe, ucide doar prin forţa rugăciunii sale un balaur care pustieşte ţinutul.

Cultul său, iniţiat încă înaintea morţii sale, se bucură şi azi de o autentică popularitate în Bisericile orientale.

Cu timpul, pînă în epoca acelor sfinte vive şi beatas, femeile cucernice şi charismatice se înmulţesc în istoria Creştinătăţii.

Figuri la fel de uluitoare precum Admirabila Cristina (1154-1224), în actuala Belgie, Margareta din Ungaria (1252-1270) sau Cristina din Stommeln (1242-1312), în Germania, celebre pentru miracolele pe care le săvîrşesc şi cărora le sînt icoane vii, o preced în chip strălucit pe Caterina din Siena, care a devenit curînd modelul sfinţeniei charismatice feminine.

Mai tîrziu, sfintele făcătoare de minuni nu lipsesc nici în afara sferei italo-iberice: Colette de Corbie (1381-1447) se distinge prin minuni precum învierea unor copii, vindecări uimitoare, înmulţirea alimentelor.

Insăşi Ioana d'Arc (1412-1431) ar fi readus, se zice, înapoi la viaţă un copil născut mort, atît cît să fie botezat, şi s-ar fi manifestat ocazional prin darul clarviziunii

Acest curent al misticii feminine făcătoare de miracole va subzista, de-a lungul anilor, prezentînd, ici-colo, figuri care ies în relief dintr-o vastă turba magna, odată cu stigmatizatele din Tirol, într-atît, încît, sub forme diferite, modelul santa viva supravieţuieşte şi în zilele noastre. (Va urma)

Copyright Tricolorul

Posted in: crestinism,mistica,sfinti catolici