Saturday, August 8, 2009

JAPONIA 8-HAKUROU





















Lupii alergau pe cimpia alba cu limbile scoase. Mai aveau putin si isi dadeau duhul, dar cu o privire apriga, conducatorul lor ii facu sa inteleaga ca trebuiau sa-si urmeze prada pina la sfirsit. Dira de singe pe care o lasasera in urma stralucea ca rubinul inghetat, in lumina lunii. Acum in fata lor se desfasura padurea ce termina brusc cimpia de gheata. Trebuiau sa o prinda neaparat inainte de a ajunge in padure si a cere ajutor kamilor ei, sau nesuferitilor tanuki, mereu pusi pe sotii, mereu in razboi cu oricine le calca teritoriul sfint.

Conducatorul haitei isi lansa atacul final cu un urlet prelung, iesit din piept. Cu o miscare dibace reteza gleznele fugarei, care cazu cu un tipat la pamint.
Ceilalti lupi terminara vulpea alba ce ii fulgera cu o ultima privire. Pe spatele sau, legata cu fisii de catifea si piele zacea KUSANAGI NO SURUGI.
Cine legase sabia magica de kitsune, si de ce vulpea demon acceptase sa o poarte? Ce fel de pact semnase aceasta si ce puteri reusisera sa o lege?
Marele lup alb, HAKUROU, hotari sa nu se intoarca la stapinul sabiei pina cind nu intrunea consiliul si le cerea tuturor sa afle adevarul. Blestemul dragonului din coada caruia sabia fusese luata cu forta de insusi SUSANO O, zeul furtunilor, nu trebuia sa se pogoare si asupra clanului aliatilor sai.
Cu un suierat ce amintea de vintul salbatic de nord isi aduna haita si pleca spre padurile de linga Kyoto, teritoriul lor.
Luna plina de singe oglindea ochii de chihlimbar ai vulpii moarte, sapind pe fata ei cu o dalta de argint un zimbet enigmatic.
Spiritul ei plecase rapid si daduse alarma surorilor sale, ce deja isi transformau corpurile pentru batalia ce se pregatea, batalia ce avea ca miza insasi lumina divina ce mai stralucea peste tara lor, secindu-le puterea, obligindu-le la vinatoarea nemiloasa, vinatoarea ce le aducea lichidul vietii de care aveau nevoie pentru a supravietui in aceasta lume in care fusesera prinse fara voia lor.

(povestea de la inceput se afla aici, pe blogul vulpii vampir)

O INIMA IUBITOARE-PENTRU MAICA ECATERINA

CONTINUARE LA POSTUL LUI ARHI DE AICI.

Nu mai vreau sa stau si sa ma prefac ca sint de acord cu eternele refrene 'sintem crestini deci sintem buni, iubitori, noi nu judecam'.

BULLSHIT! Toata lumea judeca pe toata lumea si romanul mai mult decit oricine; asta se pare ca este doar o scuza ca sa stam cu miinile in sin si sa nu facem nimic, lately, cam de fo' 70 de ani.

Am citit cu regret si parere de rau sincera oribilul eveniment de la bERLIN, legat de prabusirea unui zid peste parintele Mihoc, care tocmai voia sa construiasca o biserica. Zidul a mai strivit si un muncitor.
Sa mor daca i-am citit numele pe undeva, in schimb despre parintele Mihoc si familia sa preoteasca-cinste si onoare- s-au scris tomuri.

De ce? cU ce era mai bun decit muncitorul anonim? Doar pentru ca era preot?

'În accident şi-a pierdut viaţa, pe lângă preotul paroh Constantin Mihoc al Parohiei Ortodoxe Române “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Berlin şi un alt muncitor român.'

'Îi plăcea să vină şi să îl ajute şi pe fratele său mai mic, Dimitrie, care reuşise să ridice o capelă şi urma să facă o biserică mai spaţioasă.'

De ce? Un alt monument ridicat egoului uman? Daca era mai mare era mai sfinta? De ce voia anyway sa mai construiasca o biserica? Nu sint destule? Sintem mai pregatiti sa intram in rai daca avem MULTE biserici? Nu sint destul de goale de oameni puri cele ce exista? Nu sint destul de pline de draci?

Despre morti, numai de bine, si nu sint eu in masura sa comentez despre viata din ultimii citiva ani ai parintelui Mihoc, pentru ca de cind am plecat de la Berlin, chiar nu mai stiu nimic, si nu-i asa omul se poate mintui si in 3 zile daca vrea.
Dar ce stiu cu siguranta
dinainte nu este viata unui sfint, din contra.

Inca o data, nu o sa arunc cu rahat in morti, dar cei de le Berlin stim destule despre el, ca in nici un caz sa nu-l consideram un sfint.

Again, poate s-a pocait si da, asta chiar cred ca este posibil, dar muncitorul, omul anonim, cel ce impreuna cu el a murit, cel ce muncea ca sa-si ajute familia- clar ca nimeni nu face din placere munca de constructor-el cine era?
El cita sfintenie avea? Ce credinta? ce plata? El unde s-a dus? Pe el cine il plinge? Inima lui ce a simtit in acele momente ultime?

O inima iubitoare este o inima iubitoare, indiferent de rang, rasa, sex sau religie.

Acest post este dedicat cu drag maiciiEcaterina, care in trecut imi era prietena si era o luptatoare cu inima deschisa, iar azi este doar un soricel orb, a carei inima este ingropata in tomul de hrisoave patriarhale, sau bloguri duhovnicesti.

Tu cind ai orbit?
O inima iubitoare discerne adevarul de minciuna.
Tu cind ai uitat?


ARHITECTURA VIITORULUI

TURNURILE MISCATOARE DIN DUBAI AICI

POVESTEA BLOGERILOR-PARTEA A VII A


continuarea de la RAEKA

carameaua, si partea ei 1 se gasesc aici

Verdele cu siguranta ii lasase o campie intinsa si stearpa in locul celei bogate de dinaintea primelor fumuri. Nu trebuia sa se gandeasca prea mult, deja simtea senzatia placuta de moleseala iar pleoapele i se inchideau fara sa vrea, dar…









nu voia sa adoarma inca, pentru ca isi mai aducea vag aminte ca de fapt pornise cindva, intr-o seara indepartata de revelion sa imparta cadouri familei. Nu voise decit sa le imparta cadourile la 12 noaptea fix, asa cum cerea traditia familei...traditie pe care ea o schimbase putin, cind pe la 11 se oprise pentru un sfert de ora in garsoniera prietenilor ei ca sa traga doua fumuri verzi.
Plantele magice, marijuana, damiana, floarea pasiunii, ayahuasca si aburul lor imbatator, ce te face sa vrei sa dai la o parte ceturile ce despart lumile si sa patrunzi dincolo de ele.......
Da, asta isi amintea acum cind se vedea purtata din ce in ce mai rapid peste cimpii intinse sub un cer verde ca frunzele aliatilor magici din plante.

Cu un zgomot sec ateriza intr-o camera imensa de bal, luminata de un candelabru de cristal si avind peretii de oglinzi. In mijlocul salii, cupluri ciudate dansau pe o muzica auzita numai de ele, caci muzicienii aveu instrumentele legate cu lanturi grele de argint, asa cum atirnau de brosa pe care i-o cumparase mamei.
Incerca sa desluseasca chipurile dansatorilor si il vazu pe Napoleon cu a sa Josephine beti de fericire dansind pasii unei poloneze, iar linga ei Hamlet ce o privea fix si se indrepta cu pasi siguri si rapizi spre ea.

'Ofelia, iarta-ma daca te-am ranit. Vrei sa dansezi cu mine?'

Nu apuca sa raspunda pentru ca se simti smucita in mijlocul unui dans lent, cu miinile lui Hamlet tinind-o strins de talie.Picioarele incepura sa i se miste singure pe muzica pe care acum o auzea cu claritate. Era melodia ei preferata, pe care o invatase la pian special pentru a i-o cinta iubitului ei, coleg la Conservator ca si ea si se numea "Grande valse brillante' de Chopin.
Acum ritmul melodiei deveni din ce in ce mai alert, iar Hamlet incepu sa arate exact ca fostul ei iubit pierdut prin lume, plecat la festivaluri si concursuri de pian, iubirea ei, Constantin.
Straniu insa, Napoleon si Josephine venira linga ei, si pipa pe care Napoleon o pufaia tacticos cu o mina, in timp ce cu cealalta ii mingiia buclele Josephinei emana un miros asemanator plantelor pe care le mirosise cindva demult, sau de curind, intr-o seara friguroasa de decembrie cind pornise pe un drum ce se terminase undeva, unde vazuse o usa deschisa din spatele careai se auzea obsesiv colindul ei favorit...si apoi...apoi....

predau stafeta Liei


MISTERELE MORTII LUI EMINESCU

LA NASUL, VIA RONCEA


NOUL MAFIA-CU TALPILE ARSE


In Est… nu e ca in Vest frate,
Norii negri se aduna peste noapte,
Dar am poezia mea pentru libertate
Si tortele aprinse pentru eternitate.
Nu ca as fi vrut, insa am trecut de mic,
Prin focurile iadului e totul sau nimic.
Victoria este a celor care cad, dar se ridica
Stii viata este lupta in care nu e loc de frica.
Asa ca… drepti, drepti in picioare m-am ridicat
Si ca David cu Goliat am luptat,
Am respectat ce era de respectat
In rest am dat totul la o parte cu un gest.
Asta e un manifest, este inca un protest
Am indurate prea mult ca Mandela in arrest.
Am trecut iarasi prin foc, il mai simt inca in talpa,
Dar acum frate, pot sa merg pe apa…

Hey, a fost tot mai greu… ce am simtit o sa stiu doar eu
M-am luptat cu umbrele din jur mereu,
Fara sa stiu ca asta-i iadul meu.
Dar cu talpile arse m-am ridicat, si am incercat
Am trecut prin foc inca o data… ca sa ajung acum sa merg pe apa.

Sunati alarma… lumea arde-n jurul meu, poate e karma,
Dar eu sunt obisnuit deja cu drama…
Si n-o sa astept sa ma salveze Obama.
Pregatit sa rezist, sa folosesc adrenalina
Din anii in care am stat sa-mi taie capul ghilotina
Experimentul romanesc a fost un dar
Care m-a invatat cum sa marsaluiesc pe jar.
M-a invatat ca atunci cand viata pare roz
O sa ajung inevitabil in genunchi, in moloz.
Cum, cat, unde o sa doara?
Cum sa zgarii peretii ca sa ies din groapa afara.
M-am scuturat de praf, si ca un coregraf
O sa dansez cu frica… chemati un fotograf.
Reporter de teren, pe net la CNN
Ca merg usor pe apa… acum nu ma mai tem.

Hey, a fost tot mai greu… ce am simtit o sa stiu doar eu
M-am luptat cu umbrele din jur mereu,
Fara sa stiu ca asta-i iadul meu.
Dar cu talpile arse m-am ridicat, si am incercat
Am trecut prin foc inca o data… ca sa ajung acum sa merg pe apa.

Am combinatia devastatoare…
De forta, minte si cuvinte, frate sunt tare.
Am inima neagra, ca un miner din vale,
Dar rad in intuneric sa se faca soare.
Metafora, peste capul tau am dat,
Te-ai bucurat, ai crezut ca am plecat.
Soc, unu pentru show, doi pentru bani stop stai
Care-ai stat pe loc, in timp ce am mers prin foc.
Fugi, vin tot la treningul negru si adidasi,
Tot cu fosti, viitori si actuali puscariasi
Zi si… smecherie BUG, azi… strada,
Nu vreau premii MTV.
Stii, sunt dependent de beat-uri grele nu de tobe proaste
De bani adevarati pe ani de ganduri trase.
De fratii mei, nu de cunostinte false,
Merg acum pe apa, cu talpile arse…

Hey, a fost tot mai greu… Ce am simtit o sa stiu doar eu
M-am luptat cu umbrele din jur mereu,
Fara sa stiu ca asta-i iadul meu.
Dar cu talpile arse m-am ridicat, si am incercat
Am trecut prin foc ïnca o data… Ca sa ajung acum sa merg pe apa.

TRISTETI SI COMENZI SINTACTICE ROMANESTI

DE LA ARHI

Trăim într-o lume închisă, închistată şi xenofobă. Universul nostru ne este întotdeauna suficient, universul altora îl respingem apriori. Ştim totul, deşi nu ştim nimic. Am vrea ca adevărul nostru suprem să nu fie niciodată contrazis de adevărul suprem al altora.

Avem religie. E singura religie bună. A NOASTRĂ. Restul câtorva miliarde de oameni care au alte religii sunt proşti. Nu ştiu care e Dumnezeul adevărat. Dumnezeul meu. Vor merge în iad. Iadul lor. Noi în schimb vom merge în rai, la dreapta Tatălui, unde vom dezvirgina 12 hurii pe zi, care îşi vor jertfi sângele lor hymenal cu zâmbetul pe buze, pe toate perechile de buze, în onoarea vieţii noastre de schimnici, iar numele nostru sacrosanct va fi dus peste milenii de alţi sfinţi ca şi noi.

Avem aşteptări. De la oamenii din jur, de la familie, de la cei asupra cărora avem impresia că avem drepturi. Niciodată nu oferim nimic. Pentru că noi ştim, noi vrem, noi am putea. Desigur, nu facem şi nu putem nimic. Dar avem aşteptări de la ceilalţi. Străini, rromâni, bărbaţi femei. Lumea trebuie să fie la picioarele noastre. Picioare scăldate în noroiul unei inundaţii ce trece accidental pe lângă barul unde ne facem nevoile.

Suntem o naţie de intelectuali. Din 7 milioane de muncitori, avem 1 milion de intelectuali şi alte 3 milioane de studenţi la facultăţi. Mai sunt 2 milioane de tarani şi un milion de poliţisti şi jandarmi. Niciodată însă nu ne mai punem simpla întrebare Într-o ţară de manageri, cine mai dă cu târnăcopul? Nu punem întrebarea pentru că suntem foarte ocupaţi să fim manangeri, iar timpul unui manager se ştie, e drămuit la picătură.

Vrem să râdem. Să râdem încontinuu, pentru că rromânul face haz de necaz. Desigur, avem nevoie de inspiraţie pentru râs, că râsul ăsta nu se obţine aşa, cu una cu două, pentru că e râs de intelectuali. Îl căutăm pe bloguri şi pe forumuri, pentru că acolo există umorul subţire. Nu mai găsim umorul? Strâmbăm din nas dezgustaţi. Probleme? Evoluţie? Anormalitate? Nu există. Cineva ne este nouă dator. CIneva trebuie să ne ofere ce vrem. Gratis. De calitate. La timp.

Noi suntem aici pe veci stăpâni!

NUME CIUDATE IN ROMANIA





Alegerea părinţilor trebuie să fie una responsabilă, pentru că un prenume neinspirat poate influenţa negativ dezvoltarea copilului. Tradiţia spune că numele trebuie preluat de la cel mai apropiat sfânt din calendar.

Altă tradiţie spune că întâiul născut trebuie să poarte prenumele bunicului sau al tatălui, ori ca proaspătul bebeluş să împrumute prenumele naşilor. „Pe nou”, alegerea numelor copiilor este inspirată de la Hollywood. Iar pentru ca ecuaţia să fie încă şi mai complicată, diferite nume nea oşe revin periodic, fără ca nimeni să poată oferi o explicaţie coerentă.

Chiar dacă se respectă sau nu tradiţiile ori ultimele tendinţe, specialiştii au concluzionat: numele este menit să pună o amprentă pe caracterul persoanei care îl poartă.

Mai multe prenume, un „obicei păgân”

Iniţial, numele reprezentau cuvinte comune ale limbii şi aduceau o informaţie certă despre purtător, exprimând fie apartenenţa (Amariei) fie o trăsătură fizică ori un han dicap (Lunganul, Şchiopu’). Voci monahale româneşti recomandă un singur prenume pentru copil, cu menţiunea că a da mai multe prenume e un „obicei păgân”. Psihologii spun că alegerea prenumelor copiilor ţine, pe de o parte, de trăirea individuală a părintelui, iar pe de alta de contextul socio-economic al momentului.

Alegerea prenumelui copilului nu e atât de simplă pe cât pare. Părinţii ar trebui să fie conştienţi de importanţa acestuia în viitorul copilului lor. Foarte mulţi copii şi adolescenţi au trăit oarecum marcaţi şi traumatizati de glumele făcute pe seama numelor lor.

Colegii de şcoală, apoi prietenii sau unele persoane mai cârcotaşe le-au asemuit şi distorsionat numele în forme cât mai caraghioase şi mai deranjante. Pentru un copil, nu este uşor să fie ţinta tuturor glumelor proaste ale celorlalţi, mai ales dacă s-au ales cu porecle de pe urma acestora.

„Alegerea prenumelor pentru copii se face, pe de o parte, în plan individual. Pe de altă parte, societatea şi timpul istoric au, de ase menea, un cuvânt de spus în alegerea făcută”, explică psi hologul Raluca Ionescu. În ceea ce priveşte prima variantă, este vorba, pur şi simplu, despre preferinţe personale legate de rezonanţa unui anumit pre nume, de un personaj preferat sau chiar de numele unui oraş - Paris, Sofia - sau a unei ţări preferate - Argentina.

„Uneori e vorba de denumiri împrumutate din cultura universală, din mitologie sau cu rezonanţă religioasă, dar îşi pun amprenta şi actorii semnificativi din cadrul familiei. În fond, copilul e cel care duce mai departe numele familiei, dar şi al unei rude mai proeminente, ca o încărcătură simbolică conform căreia copilul astfel botezat preia o parte din calităţile sau din norocul persoanei respective”, explică psihologul Raluca Ionescu.

Tendinţe apărute în ton cu globalizarea

O schimbare radicală în trendul apelativelor a început, în România, după 1989. Înainte predominau prenumele mul tiple şi tra diţionale. Acum, părinţii optează pentru un singur prenume, în general de import.

„Tradiţia prenumelor predominant româneşti pare să se schimbe în favoarea importurilor semnificative. După decembrie '89, au început să se înmulţească denumirile străine, de exemplu Giovanni, Giani, Mario. Nu e vorba despre orice prenume, ci unele care proveneau din ţări unde românii merg sau mergeau la muncă. Tot aici vorbim şi de prenume feminine culese din telenovele, precum Isabella, Blanca”, completează psihologul.

Mai nou, cei mici se etalează în societate cu prenume cu rezonanţă biblică. Ion începe să revină la modă, sub forma de Ioan, avem generaţii de băieţei trecuţi în certificatele de naştere Matei, Luca, cu varianta Lucas, şi David. La fete se poartă tot mai mult Daria, Alexia, cu varianta Alessia, Ana, scris cu consoana dublată, şi Sofia.

Potenţii zilei ţin însă să-şi boteze copiii deseori cu prenume ieşite din comun. Prind bine în „high society” din provincie prenume de sorginte franceză: Aimee, Anouk, Anais, Horace. Explicaţia părinţilor: „Oricum ne globalizăm, cine ştie unde va trăi”.

STATISTICI

Găinaţ, Pipi, Sfârc şi Muci, cele mai hilare nume

Statisticile existente la nivel naţional, în Anuarul statistic din 2005, menţionează că prenumele de Nicolae şi Nicoleta, precum şi derivatele acestora, aparţin unui număr de aproximativ 818.000 de cetăţeni români. Cele mai comune prenume sunt, în ordine, Maria (876.690 de persoane) Gheorghe (511.721), Elena şi Ioan. Popa este cel mai frecvent nume de familie, urmat de Popescu.

Etnicii romi sunt recunoscuţi pentru „abilitatea” de a alege prenume inventive. E celebru cazul fraţilor Busuioc Macdonald şi Busuioc Lasvegas. Sau al puştiului Obama Sorin Ilie Scoică, născut pe 4 noiembrie, la Sibiu, după victoria preşedintelui american. „Am cinci copii şi şase nepoţele. Pe nepoţel îl strigăm ba Sorinel, ba Obamax. El e prinţişorul nostru”, se mândrea bunica lui.

Topul „ciudăţeniilor”

La capitolul prenume ciudate, anuarul menţionează: Strugurel (192 persoane), Portocală (65), Ministru (22), Lămâia (22), Poliţia (3), Justiţia (2) Semafor (1). Printe numele cele mai hilare se află Curcă (4.796), Bucă (2.996), Flocea (1.720), Păsărică (1.669), Labă (880), Nebunu (850), Bounegru (611), Mortu (581), Blegu (515), Belibou (507), Găleată (276), Sarcină (255), Puţică (244), Muia (233), Pipi (226), Beţivu (219), Sulă (193), Slăbuţu (193), Slănină (186), Roadevin (173), Boubătrân (119), Oasenegre (109), Jegu (95), Buba (87), Stricatu (80), Nespălatu (70), Găinaţ (61), Pişu (54), Gunoi (41), Muc (29), Regulatu (27), Castron (25), Pierdevară (23), Sfârc (16), Pizdelea (7), Curu (6), Acru (6), Bulă (5), Boroboaţă (5), Coi (3), Caca (2), Prostu (1), Hitler (1), Muci (1).

Muia: „Nu mă deranjează”


Primarul reales al comunei timişene Chevereşu Mare, Marcel Muia, spune că nu s-a gândit niciodată să îşi schimbe numele. „Pe mine nu mă deranjează”, ne-a spus edilul. Mândru de numele său, el nu s-a sfiit să candideze şi chiar să îşi facă o campanie
electorală de răsunet la vremea respectivă.
TIZ. Bebeluşul „Obamax” a fost botezat după preşedintele SUA
Foto: Răzvan Vălcăneanţu

MITOLOGIE

Schimbau numele pentru a păcăli soarta


În mitologia românească, Ursitoarele stabileau destinul pruncului în primele nopţi din viaţă, imediat după ce părinţii îi dădeau un nume. Se spune că părinţii trebuiau să fie foarte atenţi la semnnificaţia numelui pentru că acesta marca destinul pruncului.

Dacă se îmbolnăvea grav, el era scos din casă şi re in trodus pe geam sub un alt nume, ca să i se păcălească soarta. Şi în Biblie, Samuel 25:25 scrie: „Aşa cum va fi numele, aşa va fi el”, invocând valenţa profetică a numelui. Şi iudaismul explică faptul că, atunci când părinţii aleg numele unui copil, ei au parte de inspiraţie divină.

SOLUŢIE

Cum poţi scăpa de un nume nedorit


Aceia cărora nu le convine numele stabilit de părinţi trebuie să aştepte să devină majori, plus
încă două luni, cât durează birocraţia pe care o implică demersul. Potrivit OUG 41/ 2003, românii îşi pot schimba şi numele şi prenumele. Actele necesare se depun la serviciul de stare civilă al primăriei din localitatea de domiciliu. Intenţia se publică în Monitorul Oficial.

Schimbarea numelui se face prin dispoziţia preşedintelui consiliului judeţean. Apoi se eliberează un alt certificat de stare civilă pe baza căruia respectiva persoană poate obţine actele
care să îi certifice noua identitate.

sursa www.libertatea.ro

Friday, August 7, 2009

EXERCITIU-JIMI HENDRIX

DIN NOU O IDEE DE LA LIA

Pick your Artist
JIMI HENDRIX

Are you a male or female:
FOXY LADY

Describe yourself:
LITTLE WING

How do you feel:
FIRE

Describe where you currently live:
3rd Stone from the Sun

If you could go anywhere, where would you go?
SPANISH CASTLE MAGIC

Your favorite form of transportation:
PURPLE HAZE


Your best friend?
She's So Fine

You and your best friends are:
Up from the Skies

What's the weather like:
One Rainy Wish

Favorite time of day:
Long Hot Summer Night

If your life was a TV show, what would it be called:
Voodoo Chile

What is life to you:
Bold as Love

Your relationship:
And the Gods Made Love

Your fear:
Manic Depression

What is the best advice you have to give:
May This Be Love

Thought for the Day:
Have You Ever Been (To Electric Ladyland)

How I would like to die:
All Along the Watchtower

My soul's present condition:
Still Raining, Still Dreaming

My motto:
Look Over Yonder

Schitul Sihla



Alaturi de marile manastiri din tara noastra, schiturile si sihastriile au avut un rol important in trecutul istoric si spiritual al Bisericii si monahismului romanesc. Schiturile si sihastriile din tara noastra au creat uneori adevarate curente de innoire duhovniceasca in viata monahala.

Schitul Sihla

Schiturile conservau cel mai bine traditia, evlavia, ravna si randuiala nevointei monahale, fata de marile manastiri care erau adesea expuse tulburarilor si navalirilor straine.

Schitul Sihla - inceputul vietii monahale

In vremurile de demult, cand domnitorii Moldovei ctitoreau si impodobeau manastiri si schituri, unii pustnici iubitori de liniste si singuratate au gasit acest loc izolat si greu de patruns prin hatisuri intunecoase si aglomeratie de stanci uriase, sa-si faca adaposturi-chilii, ori mici paraclise pentru rugaciune.

Schitul Sihla

Singura marturie despre prima biserica din lemn de la Sihla se afla intr-un pomelnic ctitoricesc sapat in piatra, ce ne transmite ca a ctitorita de familia Cantacuzino in anul 1741, cu hramul "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul".

Aceasta a dainuit pina in anul 1813, cind arhimanditul Benedict, staretul de atunci al Manastirilor Neamt si Secu, a reinnoit-o din temelie de piatra si pereti de barne de lemn, in stilul clasic al bisericilor moldovenesti, in forma de cruce cu o singura turla deasupra naosului, cu interiorul impartit in altar, naos si pridvor, si impodobita cu o catapeteasma veche, sculptata in lemn de tei, poleita cu aur, cu icoane pictate de mesteri diferiti.

Schitul Sihla

In anii 1951 si 1954, cu cheltuiala Manastiri Sihastria, s-au inlocuit acoperisul si imbracamintea exterioara de scanduri pentru protectie, iar in anii 1973-1974, s-au mai efectuat alte lucrari de restaurare, iar dupa 1990, asezamantului monahal Sihla i s-a schimbat infatisarea, prin ample lucrari de renovare.

Schitul Sihla

Aflandu-se sub jurisdictie administrativa si canonica a Manastirii Sihastria, Schitul Sihla il are ca egumen pe protosinghel Pahomie Catana, din anul 1990. Prima actiune de renovare a apartinut arhimandritului Victorin Oanele, staretul Manastirii Sihastria care, cu sprijinul obstii, a construit o casa spatioasa, la parter aflandu-se trapeza, bucataria si camara, iar la etaj - chilii pentru calugari.

Egumenul schitului, ieromonahul Pahomie, urmand pilda de vrednicie a staretului Oanele, impreuna cu obstea care a crescut de la an la an dupa 1990, a continuat lucrarile de reinnoire a schitului prin inaltarea unei clopotnite si cladiri anexe, pavarea curtii cu piatra de rau si altele. Bisericile si chiliile vechi au fost conservate in starea initiala.

Schitul Sihla

Pentru atractia locului si pentru faptul ca la Sihla slujbele se savarsesc zilnic, numarul pelerinilor ce se indreapta spre acest asezamant creste an de an, infruntand greutatile drumului.

Traditia locului ne spune ca, in vremurile de odinioara, preotii schitului Sihla nu vedeau oameni la fata decat in zilele de hram ale celor doua bisericute, pe 24 iunie, de Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (biserica schitului), si pe 6 august, de Schimbarea la Fata (biserica dintr-un brad).

Schitul Sihla

Acum, pelerinii mai au un prilej de bucurie spirituala, pentru hramul lacasului Sfintei Teodora de la Sihla, canonizata de Biserica Ortodoxa in anul 1992 si pomenita in calendar in ziua de 7 august.

Schitul Sihla - Bisericuta "dintr-un brad" de sub peretele de piatra

Lasand la vale Manastirea Sihastria, o poteca urca spre Schitul Sihla, cale de 3 kilometri, pe urmele sihastrilor iubitori de Hristos, pasindu-se pe urmele sihastrilor romani, se intra in tinutul linistii si al codrilor seculari; fagi inalti insotesc poteca pana sus.

Schitul Sihla

Aici si-a petrecut viata pustniceasca si Cuvioasa Teodora, marea sfanta a Sihlei. Pe prispa ingusta a unei stanci, la adapostul primitor al unui bloc de piatra, se afla doua chilii de lemn, din secolul al XIX-lea, si o bisericuta din lemn de brad, lunga doar de cativa pasi.

Schitul Sihla

Construita de "Dumnealui aga Ioanita Pascanul Cantacuzino, precum sa si gaseste scris intr-o Sfanta Evanghelie.. la leat 1763.", cu hramul Schimbarea la fata, biserica "dintr-un brad" se pastreaza in stare aproape initiala.

Schitul Sihla

Lucrata in forma de corabie din barne de lemn, biserica este captusita in exterior cu scandura si acoperita cu sita. Interiorul, putin luminat si foarte simplu, mai pastreaza insa, prin intimitatea sa, atmosfera unei epoci de demult.

Schitul Sihla

Catapeteasma, aproape in miniatura, a fost pictata in ulei, probabil in secolul al XVIII-lea. De aici, pe praguri de pietre scobite de pasi omenesti, se coboara in Schitul Sihla.

Schitul Sihla - Pestera Sfintei Teodora de la Sihla

Pestera Sfintei Teodora de la Sihla este un alt loc de pelerinaj si rugaciune, ce se afla in munti, mai sus, ascunsa printre stanci. Aici si-a petrecut cativa ani din viata, in izolare totala si rugaciune, Sfanta Teodora, supranumita de Biserica Ortodoxa "floarea duhovniceasca si de mare pret si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamantul binecuvantat al Moldovei".

Pestera este situata intr-un spatiu ingust dintre doua stanci inalte, in care a fost creat un altar de rugaciune, luminat mereu de lumanari si candele aprinse de vizitatori.

Schitul Sihla

In apropierea pesterei se afla si o stanca de o forma insolita, ce poate fi escaladata si pe o scara, unde traditia spune ca era locul in care sfanta lua masa. Bucatele pe care le manca erau firimituri aduse de pasarile cerului, de la manastirea Sihastria.

Schitul Sihla - viata Sfintei Teodora de la Sihla

Aici si-a petrecut viata pustniceasca si Cuvioasa Teodora, marea sfanta a Sihlei si a Moldovei intregi. Fiica a unui dregator pamantean, Joldea Armasul, de mica vroia sa mearga la manastire, insa la insistentele parintilor, a fost nevoita sa se casatoreasca.

Dar, dupa un an de zile, si-a adus sotul la acelasi gand cu ea, si au plecat amandoi la manastire. Dupa ce a petrecut cativa ani intr-o manastire in desavarsita ascultare, si-a gasit linistea in pustia Sihlei, salasluindu-se intr-o pestera.

Schitul Sihla

Prin rugaciunile sale cele de foc a biruit trupul, caci harul ce o acoperea o ajuta sa infrunte si gerul iernii si arsita verii; a biruit si lumea, caci pururea avea gandul numai la cele ceresti, nelipindu-se de nimic din cele pamantesti.

Despre puterea rugaciunii sfintei, se povesteste ca odata, cand turcii o descoperisera in padure si navalisera dupa ea in pestera, peretele din spatele pesterii s-a crapat, iar sfanta a trecut prin acea despicatura, scapand astfel din mainile lor.

Cuvioase Teodora de la Sihla" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/IMG_0869-sihla.jpg" align="middle" border="1">

Dupa 60 de ani de pustnicie, fiind instiintata de apropiatul sau sfarsit, s-a rugat mult lui Dumnezeu sa nu fie lipsita de margaritarul si arvuna vietii vesnice, adica de Sfintele si Preacuratele lui Hristos Taine.

Astfel, egumenul Sihastriei a trimis doi frati dupa niste pasari ce incepusera sa vina in chip minunat de cateva saptamani la trapeza schitului, luau paine in ciocurile lor si zburau spre Sihla.

Ajungand acolo pe inserate, fratii au ramas inmarmuriti. Au vazut o femeie ce plutea deasupra pamantului, avand mainile ridicate in sus, invaluita intr-o lumina de foc. Era Sfanta Teodora in rugaciune.

Schitul Sihla Sfanta Teodora de la Sihla" src="http://www.crestinortodox.ro/admin/_files/newsannounce/teodora-de-la-sihla-jjj.jpg" align="middle" border="1">

Coborand mainile, Sfanta i-a chemat pe nume, desi ii vedea pentru prima data, rugandu-i sa-l cheme pe parintele Antonie, duhovnicul Sihastriei, impreuna cu un diacon, cu Sfintele Taine, lucru pe care acestia l-au facut. In ziua urmatoare venind cei doi, Sfanta s-a spovedit, apoi s-a impartasit cu Sfintele si Preacuratele Taine si si-a dat sufletul in bratele Mirelui Ceresc.

Schitul Sihla

Moastele Sfintei Teodora se afla la Manastirea Pacerska din Kiev, asezate in racla de mare pret, pe care scrie "Sfanta Teodora din Carpati". Biserica Ortodoxa Romana doreste repatrierea, iar pentru adapostirea lor a inaltat o frumoasa catedrala in curtea Manastirii Sihastria.

Schitul Sihla - Sfintele Moaste aduna vietuitori

Sfintele sale Moaste au ramas in pestera mai mult de 100 de ani, si in jurul lor a luat fiinta Schitul Sihla. Primul a venit acolo fostul ei sot, Cuviosul Elefterie, auzind de sfintenia vietii ei, apoi au venit si alti doritori de viata linistita. Cuviosul Ieroschimonah Elefterie s-a nevoit intr-o mica chilie sub stancile Sihlei vreme de 10 ani si, bineplacand lui Dumnezeu, s-a savarsit cu pace.

Schitul Sihla

Dupa cativa ani de la moartea sa, familia boierilor Cantacuzino a inaltat o biserica de lemn in cinstea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, pe mormantul sau. Astfel a luat nastere Schitul Sihla, inainte de anul 1741.

Schitul Sihla - Biserica mare a schitului

Biserica actuala a schitului, cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, dateaza din anul 1813, cand arhimandritul Benedict, egumenul Manastirii Secu, o reface aproape in intregime din barne de brad, pe temelia celei mai vechi.

Schitul Sihla

Respectand traditia arhitectonica locala, biserica este construita in plan triconc, cu o singura turla pe naos. In exterior peretii sunt captusiti cu scandura. Acoperisul din sita capata la turla forma de bulb.

Intrarea se face prin partea de vest. Interiorul, simplu si pictat, este impartit in pridvor, naos si altar. Pronaosul face corp comun cu naosul. Trei ferestre dispuse in axul absidelor aduc inauntru lumina zilei.

Schitul Sihla

Catapeteasma, sculptata in lemn de tei si poleita cu aur, da un aspect frumos si placut interiorului. Desi fara data, ea pare a fi de o vechime cu biserica. Pictura in ulei a icoanelor din catapeteasma nu este lucrata de acelasi mester.

Schitul Sihla

Patru din icoanele imparatesti sunt pictate de "Iulian monah zugravul Sfintei Manastiri Slatina la leat 1852". Interiorul bisericii este pictat in fresca de pictorul Vasile Pascu din Focsani, in anii 1973-1974, cand s-au efectuat unele lucrari de restaurare.

Schitul Sihla

In partea stanga, intr-o mica racla de lemn sculptat, se afla cateva particele din moastele unor sfinti. Se gasesc aici capul Cuviosului Ieremia, necanonizat inca, ucenic al Sfantului Paisie Velicikovschi, si particele ale Sfintilor: Ioan Botezatorul, Maria Magdalena, Modest, ale Sfantului Ierarh Iacob, ale celor 14.000 prunci ucisi de Irod si de la Sfintii Cuviosi Parinti ucisi in Sinai si Rait.

Schitul Sihla

Pe latura de vest a incintei, in locul vechiului corp de chilii de lemn construit odata cu biserica, s-a ridicat in ultimii ani un corp nou de chilii din piatra, pentru nevoile crescande ale obstei ce numara astazi nu mai putin de 35 de parinti si frati.

Totodata s-a reconstruit si clopotnita si s-au ridicat o trapeza si un arhondaric nou, care primeste cu dragoste pelerinii ce vin in numar destul de mare la schit.

Schitul Sihla

Schitul Sihla - Parintele duhovnic Paisie Olaru

Parintele Paisie Olaru s-a nascut la 20 iunie 1897, in satul Stroiesti, comuna Lunca, judetul Botosani, fiind ultimul dintre cei cinci copii ai familiei Ioan si Ecaterina Olaru, singurul care a luat chipul ingeresc al calugariei.

Intre anii 1972 si 1985 Parintele Paisie Olaru a fost randuit sa intareasca viata duhovniceasca la schitul Sihla. De mult voia parintele sa se linisteasca in locurile unde a sihastrit Cuvioasa Teodora si alte sute si mii de sihastri.

Schitul Sihla

In acest loc de pocainta, si de intalnire cu Dumnezeu, Parintele Paisie Olaru si-a inmultit nevointele. Toti ucenicii sai de atunci vorbesc despre rugaciunea sa neincetata, la care se adaugau privegherea necontenita, postul si infranarea sa dintotdeauna, toate acestea impletite cu dragostea, smerenia si blandetea sa desavarsita.

La despartirea de credinciosi, parintele Paisie Olaru adresa obisnuitul sau salut: "Sa ne intalnim la usa raiului!" Unii dintre ucenici il intrebau: "Noi vrem sa ne intalnim cu totii in rai. De ce doriti sa ne intalnim la usa raiului?" Iar batranul raspundea cu nadejde si blandete: "Sa ne vedem noi scapati de viclenii diavoli si ajunsi la usa raiului, ca aici strigam la Maica Domnului, cerem ajutorul sfintilor, plangem la usa milostivirii Mantuitorului si nu ne lasa El afara. Pana aici este greu!"

Paisie Olaru Paisie Olaru

Parintele Paisie Olaru s-a mutat la Domnul in zorii zilei de 18 octombrie 1990, in varsta de aproape 94 de ani. Un dor tainic de vesnicie cuprinsese pe toti, caci Parintele Paisie Olaru, care ne vorbise o viata intreaga despre Rai, despre bucuria unirii cu Hristos, mergea la cer, ca prin rugaciunile lui sa ni se deschida si noua portile cele incuiate ale mult doritului Rai.

Schitul Sihla - localizare si cai de acces

Schitul Sihla este asezat in partea de sud-vest a Muntilor Stanisoarei, la distanta de 25 de kilometri de Targu Neamt, drumul cel mai frecventat cu mijloace de transport fiind soseaua ce leaga orasul de pe malul Ozanei de Poiana Teiului, prin Pipirig.

Schitul Sihla Schitul Sihla

La intrarea in satul Leghin, numita de localnici Gura Secului, un drum se ramifica spre stanga, spre Manastirile Secu si Sihastria. Inainte de a ajunge la poarta Sihastriei, pe partea stanga, soseaua se bifurca cu un drum forestier, modernizat in ultimul timp, ce permite accesul la Sihla cu masina, dupa 6 kilometri parcursi.

Pelerinii care vor sa urce pe jos, pot scurta distanta la jumatate, traversand padurea, pe o carare marcata cu triunghi albastru ce urca pana la fantana si pestera Cuvioasei Teodora, continua pe langa "biserica dintr-un brad" si coboara la Schitul Sihla.

Schitul Sihla

La jumatatea drumului forestier, un indicator arata o poteca ce duce spre alt lacas sfant din inima padurii, in locul numit Rapa lui Coroi, unde se afla Schitul Daniil Sihastru, de unde se desface o carare mult mai anevoioasa ce duce la Sihla.

Se mai poate ajunge la Sihla cu masina si din spatele Manastirii Agapia, parcurgand un drum forestier de 8 kilometri, iar cei care vor sa ajunga pe jos, tot de la Agapia, urca pana la Agapia din Deal, de unde continua traseul spre Sihla, pe coama muntelui.

sursa crestin ortodox

Monday, August 3, 2009

GETII ISI FACEAU CRUCE ACU' 7000 DE ANI


























































NOT! Sint in spume. Ma felicit cu ambele miini ca am fost acu'4 ani la Sinca Veche si am apucat sa imortalizez pentru posteritate pestera sacra, Templul Ursitelor, asa cum era ea. Ca acu' nu se mai poate.

REWIND ACTION!
 


Ieri am facut un tur de forta si am plecat de dimineata sa ajungem la Pestera Ursitelor de la Sinca Veche in timp util. Se apropie 6 august, ziua unuia dintre Gemenii sacrii, cel ce avea sa devina in Vest Appollo, a carui origine este hyperboreeana- este nascut in Insula Fericitilor, Insula Leuke, Insula Serpilor ce ne-a fost smulsa atit de misel, dar asta e alta poveste.
 


6 august, sarbatoare sacra predacica, ce se tine pe teritoriul Romaniei de mai mult de 5000 de ani fara intrerupere, cea mai puternica manifestare fiind cea de pe Ceahlau, este considerata una dintre cele 3 zile de peste an-celelalte fiind 23 aprilie si 1 martie- in care la Templul Ursitelor este bine sa iti pui o dorinta, caci ea se indeplineste cu ajutorul zeilor vechii Dacii.


Marturisesc, ca acum 4 ani cind am fost in aprilie mi-am pus o dorinta foarte grea si s-a indeplinit cam in 3 luni.

Deci am plecat noi spre Sinca Veche, veseli si binedispusi. Am ajuns bine, cu toate ca incepusera caldurile, pe un drum culmea care a fost si asfaltat lately. Cum ajungem noi, ce-mi vazura ochisorii?


 In afara de puhoiul de masini-si publicitatea excesiva de de kkt, care are ca efect cresterea fluxului turistic intr-un loc pe care il vrei de rugaciune si meditatie-templul, stupize stupize era in RENOVARE........rrrright.

1-mi se pare normal sa anunti naibii undeva, pentru ca oamenii vin din toata tara-erau masini de Constanta, Covasna si Buca pe acolo, deci faci sute de km si te pomenesti ca nu poti intra in templu, ca e santier.
 


Intre timp m-am mai calmat un pic, aflind de la o tipa ca renovarea se face de un arhitect ce vrea sa ii redea templului splendoarea predacica de altadata.


LATE EDIT(2016)-minciuna ordinara, de fapt se distrug toate artefactele pre-dacice ce demonstreaza continuitatea noastra in zona.

2-un retardat care cica era pazitorul..il pazea de ursi, de serpi, de ce naiba? s-a luat in gura cu mine-of course fara succes, care voiam sa ma urc pe deal ca sa ating stincile sacre de sus-chestie care s-a dovedit dificila deoarce aluneca pamintul, dar am reusit. 

Dupa un scandal monstru si injurii nashpa-again-ce cauta ala acolo sa injure turistii?-am ajuns sus si am atins hornul, acolo pe unde intra energiile solare-cine a mai fost stie.


Dupa ce am coborit am hotarit sa ma bat cu ala daca e nevoie si sa intram totusi inauntru, prietena mea trecind dupa mine, curajoasa, micile scindurele ce te ajutau sa sari peste gaurile sapate si pline acum de apa de ploaie. 


3-daca e o lucrare asta nu inseamna ca cineva trebuie sa si lucreze? Nu lucra nimeni acolo, si in afara de nesimtitul cu injuraturile nu era nimeni. Dar noi in principiu nu aveam voie sa intram, cu toate ca nu era decit un panou pe care scria-FACETI-VA AUZITA PREZENTA-eh, nu-i bai, ne-am facut-o.

Pina la urma am intrat si am pornit revolutia-of course- si dupa noi si ceilalti turisti. 


Inauntru-stupoare....peste semnul yin-yang-cel mai vechi din Europa si unul dintre cele mai vechi din lume-ultima data fusese datat cu 5000 i.e.n-era aruncata o CRUCE, pictata de 'cuviosii' calugari de la manastirea de sus, ce au inceput sa falsifice ei istoria, spunind ca e un semn ce inseamna pestii crestini si ca chipul lui Zalmoxe ar fi Iisus..lol?
 


Acum se pare ca cuviosilor nu le mai convine nici varianta cu pestii si si-au permis sa picteze peste un simbol cu o vechime mare, o cruce.
 


Acum stiti ca nu le am cu crestinismul dar il iubesc pe Iisus, however ce treaba are crestinismul cu religia getilor? Ce facea Iisus in Dacia acum 7000 de ani?
 Care Iisus?


All in all m-am enervat cumplit vazind cum calugarii-care au inceput sa faca si afaceri luind cu japca un templu pagin si vinzind luminari la 1 leu bucata-imens-se auto instituie in paznicii locurilor sacre pagine si experti in istoria antica..


Partea a doua despre Cetatuia, o alta sursa de dezamagire, coming soon.
Mai multe despre templu aici

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites