Sunday, March 22, 2009

DANSUL IELELOR

Acum citiva ani eram in pelerinaj la manastirea Secu si dormeam in arhondaricul lor care se afla in afara zidurilor cetatii contruite de Stefan cel Mare( manastirea e de fapt o cetate deghizata, unde domnitorul se putea refugia in caz de atac cu familia). Era in luna iunie si eram singuri in toata casa, eu cu bebelul si sotul meu. Noaptea pe la 1 m-a trezit cel mai straniu sunet pe care l-am auzit vreodata. Era un cintec sublim, nepamintesc, cintat de niste voci ce aveau un timbru imposibil de atins de o fiinta umana(nici Yma Sumac nu atingea notele atit de inalte). Il pot descrie ca o compilatie intre Jean Michel Jarre si Lisa Gerrard. Straniu si imposibil de frumos. Sotul meu s-a trezit si hipnotizat a incercat sa iasa din casa sa vada cine cinta. In acel moment cintecul s-a apropiat si a inceput sa se auda chiar sub geamul nostru. |Eu stiind ca sint ielele am luat cheia de la usa si am ascuns-o; el a facut crize, dar pina la urma a cedat. De la geam nu se vedea nimic, si toata noaptea am facut rugaciuni. Pe la 5 dimineata o data cu primul cintat al cocosilor glasurile stranii au disparut. Dis de dimineata am iesit din casa, si exact sub geamul nostru am gasit un cerc al ielelor, semn ca zinele isi dansasera dansul magic chiar acolo.

0 comments:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share

Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites